• 5 ianuarie
- Are loc şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru un mandat de şase ani. Daniel Grădinaru, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este ales preşedinte al CSM pentru anul 2023.
• 16 ianuarie
- Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) dispun efectuarea urmăririi penale faţă de Ion Simu-Alexandru, director general interimar al CFR SA, şi Petru Ceşa, director general adjunct tehnic al companiei. Şeful CFR este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la uzurparea funcţiei, iar subalternul său - de abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei.
• 30 ianuarie
- Premierul Nicolae Ciucă se întâlneşte, la Palatul Victoria, cu directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Paul Hilbers, cei doi analizând evoluţia economiei României.
• 31 ianuarie
- Procurorii anticorupţie dispun începerea urmăririi penale pentru Gabriel Ţuţu, directorul general al Romarm, pe care îl acuză că a luat, în pandemie, mită de 50.000 de lei.
• 24 februarie
- Se împlineşte un an de la declanşarea războiului rus în Ucraina.
• 17 martie
- Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) retrage autorizaţia companiei Euroins România, în urma constatării indiciilor stării de insolvenţă a asigurătorului.
• 22 martie
- Executivul decide acordarea unui ajutor de stat de 27,242 milioane lei, în anul 2023, pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, aflată în insolvenţă.
• 29 martie
- Agenţia de evaluare financiară Fitch revizuieşte în scădere, de la "B+" la "CC", ratingul de soliditate financiară al Euroins România Asigurare-Reasigurare SA, în categoria "junk" (nerecomandată pentru investiţii).
• 5 aprilie
- Guvernul aprobă plafonarea preţurilor poliţelor RCA.
- Executivul adoptă o serie de acte normative menite să îmbunătăţească gradul de colectare a veniturilor bugetare.
• 10 mai
- Guvernul adoptă un proiect de lege care propune modificarea modului de calcul al contribuţiei clawback - o obligaţie de plată ce le revine trimestrial deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.
• 22 mai
- Începe greva generală a profesorilor.
- Senatul, în calitate de for decizional, adoptă noile legi ale Educaţiei.
• 24 mai
- Executivul aprobă hotărârea de guvern privind Strategia naţională pentru dezvoltarea pieţei de capital în perioada 2023-2026.
• 30 mai
- Lucian Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), îşi înaintează demisia, iar Bogdan-Lari Mihei - preşedintele Autorităţii Vamale Române - este demis.
• 8 iunie
- Guvernul aprobă o declaraţie privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul naţional de învăţământ şi stabilirea unor principii generale în vederea îmbunătăţirii statutului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din sistemul naţional de învăţământ şi valorizarea carierei didactice.
• 12 iunie
- Nicolae Ciucă demisionează din funcţia de prim-ministru, în vederea realizării rocadei la guvernare între PNL şi PSD, iar funcţia din fruntea Guvernului îi revine lui Marcel Ciolacu.
• 15 iunie
- Parlamentul aprobă, în plen, programul de guvernare, iar Marcel Ciolacu este învestit premier.
• 30 iunie
- Premierul Marcel Ciolacu anunţă plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază printr-o ordonanţă de urgenţă care a intrat în vigoare în 30 iulie.
• 3 iulie
- Eduard Hellvig, directorul general al Serviciului Român de Informaţii (SRI), demisionează din funcţie.
• 4 iulie
- Procurorii DIICOT descind în trei cămine de asistenţă socială din oraşul Voluntari. În urma percheziţiilor sunt reţinuţi 26 de suspecţi, care, potrivit DIICOT, constituiseră o reţea infracţională ce a aplicat rele tratamente şi tortură pentru 98 de persoane aflate în centrele de îngrijire.
- Preşedintele Klaus Iohannis promulgă legile Educaţiei Naţionale.
• 12 iulie
- Acţiunile Hidroelectrica, lider în producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional, intră la tranzacţionare pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), sub simbolul H2O.
• 13 iulie
- Marius Budăi (PSD) îşi înaintează demisia din funcţia de ministru al Muncii, în urma scandalului de la căminele din Voluntari.
• 14 iulie
- Gabriela Firea (PSD) demisionează din funcţia de ministru al Familiei, tot pe fondul scandalului de la Voluntari.
• 19 iulie
- Simona Bucura-Oprescu (PSD) este numită în funcţia de ministru al Muncii, iar Natalia-Elena Intotero (PSD) - în cea de ministru al Familiei.
• 18 august
- Premierul Marcel Ciolacu şi omologul său ucrainean Denys Shmyhin semnează, la Bucureşti, o declaraţie politică în baza căreia ţara noastră va dubla capacitatea de depozitare, tranzitare şi export al cerealelor ucrainene, de la 24 de milioane de tone la 48 de milioane de tone.
• 26 septembrie
- Executivul îşi asumă răspunderea, în Parlament, pentru un nou pachet de măsuri fiscale.
• 28 septembrie
- Guvernul decide ca, de la 1 octombrie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată să crească de la 3.000 lei la 3.300 lei lunar.
• 10 octombrie
- Are loc prima vizită a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţara noastră.
• 26 octombrie
- Preşedintele Klaus Iohannis promulgă Legea privind noul pachet de măsuri fiscale.
• 3 noiembrie
- Agenţia de evaluare financiară Moody's reconfirmă ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la "Baa3" pentru datoria pe termen lung şi "P-3" pentru datoria pe termen scurt, precum şi perspectiva "stabilă".
• 8 noiembrie
- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
• 9 noiembrie
- Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă prin care modifică plafoanele privind utilizarea plăţilor în numerar.
- Executivul aprobă proiectul de lege privind sistemul public de pensii, pe care îl trimite în Parlament. Potrivit actului normativ, pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari vor fi recalculate după noua formulă.
• 15 noiembrie
- Comisia Europeană şi-a revizuit în jos estimarea privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,2% - cât anticipa în mai, la 2,2%, din cauza inflaţiei ridicate care limitează veniturile reale disponibile, a înăspririi condiţiilor financiare şi cererii externe.
• 16 noiembrie
- Guvernul aprobă actul constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare SA, bancă prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
• 29 noiembrie
- Fostul premier Florin Cîţu îşi pierde imunitatea parlamentară după ce plenul Senatului aprobă solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele senatorului liberal acuzat de abuz în serviciu în dosarul achiziţiei vaccinurilor anti-Covid.
• 30 noiembrie
- Devine operaţional Sistemul Garanţie Returnare, care instituie colectarea selectivă a peturilor, dozelor şi sticlelor atât pentru comercianţi, cât şi pentru utilizatorii finali.
• 4 decembrie
- BNR anunţă că, la data de 30 noiembrie 2023, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 58.894 milioane de euro, faţă de 58.186 milioane de euro la 31 octombrie 2023. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6.187 milioane de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2023 erau de 65.081 milioane de euro, faţă de 64.432 milioane de euro la 31 octombrie 2023.
• 13 decembrie
- Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că rata inflaţiei a fost de 6,7% la finalul lunii noiembrie.
• 14 decembrie
- BNR anunţă că, în perioada ianuarie - octombrie 2023, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18.340 milioane euro, comparativ cu 22.971 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3.476 milioane euro, balanţa serviciilor - un excedent mai mare cu 1.160 milioane euro, balanţa veniturilor primare - un deficit mai mic cu 61 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare - un excedent mai mic cu 66 milioane euro.
• 20 decembrie
- Plenul Parlamentului votează noua conducere a Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF): Alexandru Petrescu - preşedinte, Gabriel Avrămescu - prim-vicepreşedinte, Gabriela Horga - vicepreşedinte pentru piaţa de capital, Sorin Mititelu - vicepreşedinte pentru piaţa de asigurări, Daniel Armeanu - vicepreşedinte pentru fondurile private de pensii.
- Parlamentul adoptă bugetul de stat pentru anul 2024, care prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,4% şi un deficit bugetar cash de 5%.
• 27 decembrie
- Consiliul Uniunii Europene anunţă că s-a ajuns la un acord cu Austria şi Olanda pentru ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor, doar cu frontierele aeriene şi maritime, începând cu 31 martie 2024.
• 28 decembrie
- Ministerul Finanţelor anunţă că deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,64% din PIB după primele 11 luni ale anului în curs, respectiv la 73,55 miliarde de lei, de la 58,7 miliarde lei (4,19% din PIB) în primele 11 luni din 2022.
• 29 decembrie
- Indicele BET, care captează dinamica celor mai lichide douăzeci de titluri ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a urcat cu 31,8% anul trecut, iar cu tot cu dividende, aprecierea coşului de acţiuni, reflectată prin evoluţia indicelui BET-TR, s-a ridicat la 39,9%.
- Cea mai mare creştere a cotaţiei bursiere, de 135%, respectiv un randament de 140% cu tot cu dividende, au avut, în 2023, titlurile Transport Trade Services.
- Acţiunile Bursa de Valori Bucureşti au urcat cu 86%, având un randament total de 89%.
- Titlurile Sphera Franchise Group, operatorul brandurilor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, au urcat cu 84%, având un randament total de 95%.
- Acţiunile Banca Transilvania şi BRD-Groupe Societe Generale au avut creşteri de 37%, respectiv 38%.
- Indicele BET-NG, al companiilor energetice şi de utilităţi, a avut un avans de 31,4% anul trecut.
- Titlurile Hidroelectrica au încheiat anul cu 16,4% peste preţul din prima zi de tranzacţionare.
- Acţiunile OMV Petrom au crescut cu 37% anul trecut, iar cu tot cu dividende randamentul s-a ridicat la 56,4%.
- Titlurile Electrica au urcat cu 41,9%, cu un randament total de 43,4%, în vreme ce acţiunile Transelectrica s-au apreciat cu 38,7%, având un randament total de 42%.