APAPR propune modificarea legislaţiei privind sistemul privat de pensii

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Pri-vat din România (APAPR) propune modificarea legis-la-ţiei privind sistemul privat de pensii, astfel încît noile reglementări să reprezinte o alternativă viabilă la sistemul public de pensii şi să constituie un cadru activ pentru societăţile de asigurări care ar participa la aceas-tă reformă, a precizat, marţi, preşedintele APAPR, Tudor Moldovan, la seminarul pe tema "Pensii ocupaţionale şi pensii administrate privat în Ro-mânia versus sisteme de pensii private în UE şi SUA".

Modificarea legislaţiei este susţinută de APAPR prin argumentul că forma actuală a legislaţiei limitează numărul participanţilor la sistemul privat de pensii, iar contribuţiile sunt mici, ceea ce nu asigură pensii semnificative ca urmare a participării la noul sistem.

Principalele modificări propuse pentru Legea privind fondurile de pensii administrate privat vizează participarea obligatorie a tuturor persoanelor care au vîrsta mai mică de 40 de ani la data intrării în vigoare a legii, participarea facultativă a celor cu vîrsta între 40 şi 45 de ani, iar contribuţiile către fonduri să crească de la patru la sută la opt la sută, cu o majorare de 0,5 la sută la începutul fiecărui an.

În ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplineas-că un potenţial adminis-trator pentru a participa la acest sistem, APAPR solicită eliminarea prevederilor prin care s-a stabilit ca o instituţie a statului să centralizeze colectarea contribuţiilor către fondurile de pensii administrate privat, comisionul administratorului pen-tru colectare să fie limitat la maxim opt la sută din valoarea contribuţiei, iar fondul de rezervă să fie procentual din valoarea activelor administrate.

Preşedintele APAPR, Tudor Moldovan, a subliniat faptul că societăţile de asigurări sunt pregătite să opereze în sistemul privat de pensii, ţinînd cont de experienţa internaţională pe care o au, dar numai în condiţiile în care se modifică legislaţia actuală, astfel încît să se permită o operare transparentă şi concurenţială pe piaţa românească. În acest sens, s-a exemplificat modelul austriac, care a trecut prin etape confuze la început, dar cu timpul s-a implementat cu eficienţă atît pentru asiguraţi cît şi pentru administratorii de fonduri private. Succesul reformei sistemului de pensii private din Austria, Polonia şi Ungaria s-a evidenţiat întrucît ţările respective au găsit alternative viabile la pilonul unu care priveşte sistemul public de pensii, a mai spus Tudor Moldovan.

Pe de altă parte, reprezentantul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Dan Constantinescu, a precizat că întîrzierea procedeului legislativ privind sistemul privat de pensii se datorează atît costurilor tranziţiei, cît şi lipsei modalităţilor de finanţare a noului sistem, ţinînd cont de inexistenţa unei pieţe a asigurărilor în economia românească.