APIA, posibil să nu îndeplinească cerinţele de acreditare pentru derularea fondurilor europene

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) poate ajunge în situaţia de a nu mai îndeplini toate cerinţele prevăzute de regulamentele europene privind acreditarea, dacă vor fi adoptate măsurile propuse de autorităţi de reducere a cheltuielilor şi descentralizare a serviciilor publice, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor APIA, potrivit Agerpres.

Aceştia precizează într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului că există pericolul de activare a clauzei de salvgardare de către Comisia Europeană, care va duce la returnarea fondurilor europene acordate României.

Conform federaţiei sindicale, reorganizarea preconizată va afecta din punct de vedere administrativ derularea calendarului de activităţi privind acordarea sprijinului financiar fermierilor, având în vedere că în anul de cerere 2023 s-au depus 759.976 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă de peste 9,98 milioane de hectare, care trebuie gestionate pentru a demara plata avansului începând cu data de 16 octombrie 2023 şi plata regulară, începând cu data de 1 decembrie 2023.

"În vederea asigurării respectării calendarului de plăţi, personalul APIA este obligat la efectuarea de ore suplimentare, inclusiv în zilele nelucrătoare, iar prin preluarea atribuţiilor funcţiilor publice desfiinţate se va ajunge inevitabil la un blocaj instituţional. Astfel, APIA aflându-se în deficit de personal, măsura desfiinţării posturilor vacante aduce perturbări grave asupra activităţii instituţiei, ducând la imposibilitatea respectării termenelor prevăzute de către Comisia Europeană în ceea ce priveşte atât primirea cererilor de plată cât şi efectuarea la timp a plăţilor către fermieri, atrăgând totodată posibile sancţiuni din partea Comisiei Europene care se pot răsfrânge asupra bugetului de stat", se menţionează în scrisoarea FNS APIA remisă AGERPRES.

În privinţa desfiinţării posturilor de şef birou din structurile APIA, sindicaliştii afirmă că reorganizarea propusă de proiectul de OUG afectează semnificativ capacitatea instituţională a APIA, întrucât foarte multe structuri nu vor avea asigurată schema de personal precum şi sistemul de control necesar implementării intervenţiilor din PS PAC 2023-2027.

Potrivit Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APIA, instituţia are în subordine 42 de centre judeţene cu personalitate juridică, iar acestea sunt organizate în 262 de centre locale, conduse de câte un şef de birou. Centrele locale ale APIA au atribuţii în primirea, verificarea, autorizarea cererilor de plată, iar "desfiinţarea funcţiei de şef birou duce la grave dezechilibre în ceea ce priveşte respectarea calendarului de lucru", cu consecinţe asupra capacităţii de procesare a dosarelor aflate în gestiune şi, inevitabil, la depăşirea termenelor impuse de actele normative europene şi naţionale.

"APIA a fost acreditată de Comisia Europeană numai după ce statul român a dovedit că APIA deţine o reţea de 262 centre locale la care au fost arondate între 4 şi 31 de UAT-uri pentru a avea o capacitate administrativă la nivelul structurii organizatorice, astfel cum este aprobată în acest moment", se arată în document.

Sindicatul explică necesitatea, la nivelul APIA, a funcţiilor de conducere care au o pondere importantă pentru a se asigura fluxul de control, ca o condiţie de acreditare, separarea atribuţiilor, între funcţiile operaţionale şi funcţiile financiare/de plată, responsabile cu achiziţiile publice şi compartimentele tehnice şi economice, cerinţe de separare a atribuţiilor care depind de alocarea de personal, respectiv de resursele profesionale.

Totodată, şi în activitatea de control, APIA trebuie să respecte o serie de reguli, cererea de plată fiind autorizată numai după realizarea unui număr suficient de controale menite să garanteze conformitatea cu normele Uniunii. Una dintre acestea vizează obligativitatea respectării principiului celor "4 ochi", care implică împărţirea clară a sarcinilor în doi paşi: pe de o parte iniţierea şi pe de altă parte verificarea, efectuate de persoane diferite.

"Regula celor "4 ochi" este un mecanism de control proiectat pentru a atinge un grad ridicat de siguranţă. Acest principiu se bazează pe faptul că cel puţin două persoane verifică independent una faţă de cealaltă, acelaşi document. Utilizarea principiului celor 4 ochi creează premisele unui sistem care separă funcţiile de decizie, execuţie şi raportare şi care poate genera aprobarea unei decizii de către diferite grade din ierarhie. Procedurile APIA implică funcţia de "şef birou" în aproape toate activităţile curente ale instituţiei, iar desfiinţarea acestei funcţii va conduce la disfuncţionalităţi în fluxul procedural al cererilor de plată aferente schemelor de ajutor de stat finanţate din FEADR şi FEGA şi gestionate de către APIA. Astfel, "biroul" reprezintă o celulă de bază organizatorică în cadrul organigramelor din cadrul APIA aparat central şi centre judeţene/locale", spun sindicaliştii.

În ceea ce priveşte obligativitatea de a avea un număr de minimum 10/20/40 de posturi de execuţie pentru constituirea unui serviciu/direcţii/direcţii generale şi numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate, Federaţia afirmă că aceste măsuri propuse prin proiectul de ordonanţă de urgenţă conduc la lipsa unui mijloc consistent de susţinere a profesionalizării funcţionarilor publici, afectând nivelul motivării personalului, al productivităţii şi al performanţei.

Mai mult decât atât, afectarea majoră a structurii organizatorice actuale va conduce în mod necesar la repunerea în discuţie a acreditării Agenţiei pentru a verifica în ce măsură noua structură organizatorică rezultată în urma reorganizării îi permite acesteia să exercite funcţiile principale în ceea ce priveşte cheltuielile FEGA şi FEADR.

În ceea ce priveşte măsura care vizează ca, începând cu data de 1 iulie 2024, instituţiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităţilor publice centrale/judeţene sau locale să-şi poată desfăşura activitatea dacă au peste 50 de posturi aprobate conform legii şi efectiv ocupate în structurile organizatorice, sindicaliştii din APIA afirmă că aplicarea acestei prevederi va afecta structura organizatorică a APIA acreditată la nivelul Comisiei Europene.

"APIA, potrivit Legii nr.1/2004, are 42 de centre judeţene cu personalitate juridică fiind acreditată de Comisia Europeană pentru a avea o capacitate administrativă la nivelul structurii organizatorice, astfel cum este aprobată în acest moment. Prin aplicarea măsurii de reorganizare menţionată, această structură organizatorică acreditată la nivelul Comisiei Europene va fi grav afectată, măsura conducând la desfiinţarea APIA - Centrul municipiului Bucureşti care nu întruneşte condiţiile stabilite în proiectul de act normativ", se arată în scrisoare.

De asemenea, în documentul transmis Guvernului, federaţia sindicală solicită menţinerea acordării voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană pentru întreg personalul APIA şi nu doar pentru cei cu venituri salariale brute lunare sub 10.000 lei.

În acest context, Federaţia Naţională a Sindicatelor APIA consideră că se impune modificarea proiectului, în sensul introducerii unor excepţii de la aplicarea măsurilor din proiect pentru întreg personalul APIA.

APIA a fost înfiinţată în anul 2004, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, o instituţie cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, responsabilă cu gestionarea fondurilor europene şi naţionale destinate susţinerii agriculturii.

Cu structura organizatorică din prezent, APIA a reuşit să absoarbă 98% din fondurile europene fiind una dintre cele mai performante instituţii publice cu atribuţii în absorbţia fondurilor europene. Cuantumul plăţilor realizat de APIA este de 35 de miliarde de euro, respectiv 19,90 miliarde euro din FEGA, 6,44 miliarde de euro din FEADR şi 9,57 miliarde euro din bugetul naţional.

APIA derula la înfiinţarea sa sub 10 forme de sprijin destinate fermierilor români, iar în prezent derulează prin aparatul central, centrele judeţene şi locale peste 100 de scheme/măsuri şi submăsuri de plată, cu fluxuri procedurale extrem de complexe.