Apicultura românească, în cădere! Buzăul pierde apicultori pe capete

Anul agricol atipic a adus mari probleme şi în rândul apicultorilor. Criza a fost adâncită şi de restricţiile impuse de pandemia de coronavirus astfel că, la final de an, concluziile aduc veşti proaste pentru apicultura românească.

În primul rând, criza din 2020 a afectat producţia de miere care este drastic diminuată faţă de alţi ani, deşi apicultorii vorbesc despre cantităţi reduse de miere pentru ultimii doi-trei ani. În al doilea rând, apicultorii buzoieni spun că au fost îngenunchiaţi de valul de probleme cu care s-au confruntat anul acesta şi că cei mai tineri dintre crescătorii de albine au renunţat la această îndeletnicire.

Pe partea cealaltă, apicultorii cu experienţă spun chiar că, în câţiva ani, se va ajunge ca apicultura să fie practicată doar ca hobby şi nu la nivel profesional.

Asta pentru că populaţia din coloniile de albine a fost drastic diminuată din cauza condiţiilor meteo din acest an, iar albinele au intrat în iarnă slăbite, fiind nevoie de hrană suplimentară care a însemnat cheltuieli în plus pentru apicultori.

Dragoş Gavrilă, apicultor, a explicat: "Apicultura în zona de Sud-Est a României a fost în consonanţă cu toată agricultura. Practic, a fost calamitată. Dacă colonia de albine trebuie să-şi asigure propria hrană plus un surplus pentru apicultori, anul acesta nici propria hrană nu au reuşit să şi-o producă. Producţia de miere a fost foarte mică şi în zone izolate. Pierderea cea mai importantă o reprezintă puterea coloniilor de albine. Familiile de albine nu s-au mai putut dezvolta. Anul acesta am avut colonii subdimensionate. Dacă în trecut, avem colonii cu 30.000-40.000 de indivizi, anul acesta s-a mers cu 20.000. Scăderea este dramatică, aproape la jumătate. Albinele nu şi-au produs nici hrană. Acum se intervine cu turte, o hrană solidă. Practic avem grijă să nu ne moară. Un kilogram de turte costă între 5 lei şi 8 lei. O colonie de albine are nevoie între 12 şi 15 kilograme de turte pentru a ajunge în luna aprilie. Deci efortul apicultorilor este foarte mare".

Dezamăgirea apicultorilor vine la momentul comercializării. Aici apicultorii pomenesc despre concurenţa neloială venită din partea marilor lanţuri de magazine. Producătorii spun că ei nu pot concura cu marile magazine care au produse apicole la preţuri foarte mici, fiind aduse din import. Diferenţa de preţuri practicată de producător şi marile magazine s-a adâncit şi mai mult în perioada sărbătorilor, când sunt practicate şi tot felul de promoţii.

"Aici e drama apiculturii româneşti. Preţul mierii este făcut de marile magazine care aduc miere din ţări exotice, din ţări din Africa, la nişte preţuri cu care noi nu putem concura. Cred că în câţiva ani apicultura nu va mai fi o apicultură de profesionişti, va fi o apicultură de weekend. De exemplu, noi dăm un kilogram de miere polifloră cu 25 de lei, iar cea de salcâm cu 40 de lei. Marile magazine vând cu 10% mai puţin. Se urmăreşte să fim distruşi. În ultimele zile au fost campanii care au avut miere la preţuri aproape de preţul unui kilogram de zahăr. Nu putem concura cu aşa ceva", a explicat Dragoş Gavrilă.

Situaţia în care a ajuns apicultura românească i-a determinat pe unii apicultori să renunţe la creşterea albinelor. Este vorba despre cei mai tineri care nu mai văd un viitor în acest domeniu.

"Sunt apicultori care renunţă. Sunt oameni la 30 de ani care au preferat să plece în străinătate. Încet, încet media de vârstă a apicultorilor va creşte. Se ajunge la 50 plus. Tinerii nu mai vin pentru că apicultura nu le mai asigură un viitor", a punctat Dragoş Gavrilă.

Pentru a-i susţine, statul a acordat şi apicultorilor un ajutor de minimis în valoare de 25 de lei pentru o colonie de albine. Banii au fost folosiţi, în general, pentru a fi asigurată hrana albinelor pentru sezonul rece.