APRILIE FINANCIAR Ancheta senatorilor din Comisia economică asupra ROBOR - finalizată

Comisia economică din Senat a finalizat Raportul întocmit în urma anchetei realizate pe marginea investigaţiei Consiliului Concurenţei din 2008 asupra modului de calcul al indicelui ROBOR.

Ancheta a fost deschisă după ce senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a spus că băncile, în colaborare cu Banca Naţională a României (BNR) manipulează ROBOR.

Raportul comisiei parlamentare propune ca Bogdan Chiriţoiu să fie demis din funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar directorul direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză - sancţionat. Comisia de anchetă mai propune şi modificarea legii privind statutul senatorilor şi al deputaţilor, prin introducerea unei sancţionări drastice a parlamentarilor care nu s-au prezentat în faţa anchetei când au fost invitaţi.

Senatorul Zamfir, preşedintele comisiei de specialitate, a anunţat că raportul întocmit în urma anchetei arată că ROBOR a fost manipulat. Printre altele, parlamentarul a anunţat că a sesizat Curtea de Conturi pentru a verifica posibilele angajări fictive din cadrul Consiliului Concurenţei.

Raportul citat, obţinut de Ziarul BURSA, arată că membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au constatat faptul că scopul iniţial pentru care ROBOR-ul a fost introdus în formula de calcul a ratelor, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 50 din 9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori, a fost deturnat, fiind calculat ca medie a unor cotaţii stabilite netransparent, şi nu ca medie a tranzacţiilor reale din piaţă.

Documentul subliniază: "Conform declaraţiilor făcute de Lucian Isar în cadrul audierilor din data de 19 martie 2019, în octombrie 2008 BNR a fost responsabilă cu manipularea cursului valutar şi a ROBOR-ului. Acesta a explicat cum criza de lichiditate din 2008 nu a fost una reală, ci una generată, iar anunţul lui Lucian Croitoru referitor la menţinerea fixă a cursului a fost un semnal de vânzare a euro contra leu pentru participanţii din piaţă care gestionau conturi de marjă. Într-un efect de domino, alţi jucători au generat un flux invers, dobânzile au explodat, iar Banca Naţională a trebuit să intervină pentru a menţine cursul. Astfel, BNR a vândut euro contra leu, scoţând lichiditate suplimentară din piaţă, ceea ce a accentuat criza de lichiditate şi a determinat creşterea dobânzilor. Argumentaţia lui Lucian Isar este susţinută şi de analizele publice ale lui Florin Cîţu, care afirma că, în 2008, BNR a aruncat economia în criză, întrucât: a redus masa monetară, vânzând euro contra leu, ceea ce a determinat creşterea dobânzilor, care a determinat descurajarea consumului şi a investiţiilor, ceea ce a produs recesiune şi criză în România. Membrii Comisiei economice, industrii şi servicii au constatat, astfel, faptul că explozia indicelui ROBOR din octombrie 2008 a survenit ca o consecinţă firească a unui întreg lanţ de evenimente generat de deciziile BNR, decizii ce au determinat o accetuare a crizei de lichiditate. (...)

Lucian Isar a confirmat faptul că, în perioada 2009-2010, BNR a organizat mai multe întâlniri cu trezorierii, la care a participat şi Guvernatorul Mugur Isărescu, şi Nicolae Cinteză şi la care a fost şi el prezent de cel puţin trei ori, alături de alte 20 de persoane, printre care şi Florin Cîţu. (...)

Din declaraţiile făcute de Lucian Isar, intervenţia BNR a fost evidentă, dat fiind că cinci bănci din cele zece au avut aceeaşi cotaţie, în vreme ce restul au cotat pe o plajă foarte largă de valori, cu precizarea că în 2008 s-a produs o manipulare în sensul scăderii valorilor ROBOR. (...)

În raportul întocmit de Consilul Concurenţei există dovada ameninţării bancherilor, deşi interpretarea acordată acestei probe nu a fost de natură să permită aplicarea unor sancţiuni".

Totodată, membrii Comisiei economice consideră că decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei de a nu aduce la cunoştinţă membrilor plenului concluziile punctelor de vedere, precum şi decizia Raportorului de a nu prelua, în redactarea Raportului final privind investigaţia, observaţiile şi propunerile formulate de Grupurile de interconsultare, constituie abateri grave ce trebuie sancţionate întrucât dovedesc reaua credinţă manifestată în exercitarea atribuţiilor de serviciu: "Ancheta demarată de Structura de Securitate din Consiliul Concurenţei, citarea fostului Secretar General şi a şefei sale de cabinet pentru a fi cercetaţi, precum şi citarea lui Nathaniel Cornoiu cu privire la furnizarea în scris, într-un plic sigilat, a declaraţiilor pe care le-a dat în cadrul anchetei parlamentare, într-o şedinţă secretă de audiere, sunt considerate de membrii Comisiei economice, industrii şi servicii ca fiind acţiuni de intimidare a martorilor, menite să obstrucţioneze ancheta. Membrii Comisiei consideră că o astfel de atitudine de sfidare a unei anchete parlamentare, prin intimidarea martorilor, este fără precedent şi nu poate fi tolerată, întrucât a afectat buna desfăşurare a anchetei şi aflarea adevărului".

Raportul Comisiei economice vizează o investigaţie a Consiliului Concurenţiei în legătură cu un caz punctual, consideră Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, care ne-a transmis: "Extrapolarea spre ROBOR nu are nicio argumentare serioasă. Mi se pare cel puţin ciudat că poziţiile Consiliului de Administraţie al BNR, care a fost prezent în Comisia economică, nu au fost luate în considerare, în schimb nişte opinii ale domnului Isar sunt considerate adevăruri absolute. Dacă ăsta e raportul, el e compromis total şi, în consecinţă, prin ignorarea poziţiei BNR, este deplasată şi nejustificată solicitarea legată de domnii Cinteză şi Şerban".

Investigaţia Consiliului Concurenţei a respectat toate procedurile legale şi a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creşterii ROBOR în octombrie 2008, subliniază reprezentanţii instituţiei. Aceştia arată: "Concluziile raportului de investigaţie au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană, care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurenţiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenţei şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie.

Consiliul Concurenţei respectă toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta.

Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR".

În acest context, reprezentanţii Autorităţii de Concurenţă subliniază că, în Parlament, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

Sursele citate ne-au transmis: "Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informaţii sunt scoase din context sau prezentate eronat".

Propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare, având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu, mai subliniază reprezentanţii Consiliului.

Indicele ROBOR se apropie de maximul pe care îl poate atinge, respectiv 3,5%, ne-a spus, recent, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care ROBOR la 3 luni a ajuns, în 23 aprilie, la 3,41% pe an - cel mai ridicat nivel din luna august a anului trecut. ROBOR la 6 luni, precum şi cel la 9 luni au rămas la 3,43% şi, respectiv, 3,52%, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 3,56% pe an.

Menţionăm că, recent, Guvernul a adoptat o nouă formulă pentru dobânzile aferente creditelor în lei, care înlocuieşte indicele ROBOR şi care se calculează în funcţie de tranzacţii, nu de cotaţii. Reglementarea se aplică, însă, numai împrumuturilor noi, pentru cele în derulare fiind nevoie de acordul părţilor. În Parlament există un proiect legislativ care vizează aplicarea formulei de calcul şi creditelor în derulare, în mod obligatoriu, de la începutul lunii mai.

În condiţiile prezentate mai sus, Ionuţ Dumitru ne-a declarat: "La cum arată legislaţia în acest moment, noul indice de dobândă se aplică doar creditelor noi, pentru cele în derulare situaţia rămânând cea de acum. De aceea, încă se ţine cont de nivelul ROBOR, iar creşterea acestuia depinde foarte mult de aşteptările inflaţioniste din piaţă. În primele trei luni ale anului, inflaţia a fost peste aşteptări. În acest context, ne aşteptăm ca presiunea pe ROBOR, în sensul creşterii, să rămâ­nă. Însă, oricum ROBOR este aproape de maximul pe care îl poate atinge, de 3,5%, care este dobânda la facilitatea de credit. În mod normal, ROBOR poate fluctua între 2,5% şi 3,5%, aces­tea două fiind cele două niveluri de dobânzi - la facilitatea de depozit şi la cea de credit. Logic, ROBOR nu are cum să fie mai sus de 3,5%, mai ales că, potrivit legislaţiei în vigoare, avem un plafon pentru acest indice, raportat la dobânda Lombard. În orice caz, tendinţa de creştere a ROBOR vine pe fondul inflaţiei şi al nivelului lichidităţii".

Amintim că, în cadrul investigaţiei Comisiei economice din Senat, au avut loc o serie de audieri, la discuţii participând atât membrii conducerii BNR, cât şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

În luna aprilie, Autoritatea de Concurenţă a desecretizat Raportul întocmit în 2008 pe ROBOR. Concluziile lucrării evidenţiază, printre altele, că la calculul ROBOR participă un număr de zece bănci "alese de către BNR pe baza unor criterii specifice (activitatea pe piaţa monetară interbancară, limitele pentru depozitele în RON acordate de instituţia de credit altor participanţi, limitele altor instituţii de credit pentru depozitele în lei acordate acestei instituţii de credit)". Băncile participante au cote egale pe piaţa Fixingului.