Aproape 340 de persoane, urmărite penal în dosarul Omniasig

Aproape 340 de persoane sunt cercetate penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, în dosarul poliţelor de asigurare, după ce ar fi falsificat peste 11.670 de poliţe de asigurare facultative, a anunţat, ieri, comisarul şef Cătălin Ioniţă, şeful Direcţiei de Investigare a Fraudelor.

Domnia sa a explicat, ieri, referitor la dosarul poliţelor de asigurare falsificate de la Omniasig, că sunt cercetate penal aproape 340 de persoane, dintre care 292 de inspectori, brokeri şi agenţi de asigurări, la care se adaugă 47 de directori.

\"Discutăm despre antedatarea unor poliţe de asigurare a locuinţelor, fiind identificate 11.671 de astfel de poliţe. Există suspiciuni privind infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual, fiind începută urmărirea penală în cauză. Până în această fază a anchetei, prejudiciul a fost stabilit la 400.000 de euro\", a precizat Ioniţă.

El a mai spus că o prioritate este, în acest moment, recuperarea prejudiciului, drept pentru care bunurile persoanelor şi firmelor implicate vor fi puse sub sechestru.

Prejudiciul produs în acest caz a fost evaluat până acum la aproximativ 400.000 de euro, dar anchetatorii suspectează că suma este mult mai mare.

Procurorii şi poliţiştii au făcut, în 14 mai, 49 de percheziţiile la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Anchetatorii au ridicat atunci înscrisuri şi au audiat mai multe persoane.

Şeful Direcţiei de Investigarea Fraudelor declara atunci că în ancheta privind societatea de asigurare vor fi verificate peste un milion de documente, urmând să se stabilească modul de operare şi gradul de vinovăţie al persoanelor implicate. \"Suspiciunile pe care noi le avem privesc realitatea şi modul de întocmire al poliţelor de asigurare, pentru care pot să vă spun faptul că nu există nicio suspiciune privind reala lor şi corecta lor întocmire vizavi de persoanele fizice care au beneficiat de aceste poliţe, deci persoane care au beneficiat în mod corect şi de bună-credinţă. Verificările noastre vizează ridicarea acestor documente\", spunea Ioniţă.

Surse judiciare declarau, citate de Mediafax, că directorul general şi alţi peste 40 de directori ai Omniasig sunt suspectaţi de anchetatori de implicare în falsificarea mai multor poliţe de asigurare, prejudiciul produs astfel statului fiind de câteva milioane de lei.

Potrivit procurorilor, societatea de asigurare Omniasig încheia poliţe de asigurare facultativă şi le antedata, pentru a crea aparenţa că au fost semnate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare PAID.

Astfel, începând din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinţe obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD - poliţă de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei poliţe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.

Prin modificările aduse Legii 260/2008 de dispoziţiile Legii 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 şi intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice şi juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuinţelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.

În aceste condiţii, susţin procurorii, societăţile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condiţiile existenţei asigurării obligatorii a locuinţei, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 de euro pentru locuinţele de tip A şi 10 euro pentru locuinţele de tip B.

Sumele de 20 şi respectiv 10 euro trebuiau virate de societăţile de asigurare în conturile societăţii de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esenţială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor), se mai arată în comunicat.

\"Antedatând poliţa de asigurare facultativă, s-a creat aparenţa că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID\", potrivit Parchetului instanţei supreme.

Procurorii au mai arătat că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajaţii companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie şi să încaseze suma de 20, respectiv 10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.

\"Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă. Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absenţa unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract\", a precizat Parchetul ICCJ.

Unicul obiect al verificărilor desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013, preciza asigurătorul.

\"Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie\", arăta Omniasig într-un comunicat de presă.

Distribuirea poliţelor PAD (poliţă de asigurare împotriva dezastrelor) s-a făcut prin intermediul acţionarilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) până în luna iulie a anului trecut, printre care nu figura şi Omniasig. Ca urmare a semnării unui protocol cu PAID, Omniasig a început în luna august să distribuie poliţe PAD.

Conform legislaţiei, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia să încheie poliţa de asigurare obligatorie emisă de PAID, care oferă acoperire împotriva riscurilor catastrofice în limita sumei asigurate de 20.000 sau 10.000 euro, în funcţie de structura constructivă a locuinţei asigurate.

Societăţile de asigurare autorizate să preia riscuri de catastrofe naturale, fie că sunt sau nu acţionar PAID, pot încheia pentru aceste categorii de riscuri asigurări facultative ale locuinţelor numai pentru partea din suma asigurată care depăşeşte suma asigurată obligatoriu prin PAD (10.000 sau 20.000 euro).

În afară de Omniasig, PAID a semnat protocoale şi cu alţi asigurători şi, începând cu luna august 2013, portofoliul societăţii a crescut constant lună de lună.

Astfel, la finele lunii iulie, PAID avea emise 320.658 de contracte, iar o lună mai tarziu ajunsese la 423.132 de poliţe. La finele anului trecut, numărul poliţelor PAD a ajuns la 736.318, de la 331.131 contracte la 31 decembrie 2012.

La finele lunii aprilie a acestui an, PAID avea 1,16 milioane de poliţe în portofoliu.

Datele asociaţiei asigurătorilor din România (UNSAR) arată că, la finele lunii septembrie 2013, Omniasig avea 278.128 de poliţe în vigoare în clasa de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, de la 329.778 la finele lunii iunie 2013.

În total, la finele lunii septembrie 2013, portofoliul Omniasig număra 1,33 milioane de poliţe, comparativ cu 1,367 milioane la finele lunii iunie 2013.

Cu un capital de 439,6 milioane de lei, Omnniasig este parte a grupului Vienna Insurance Group (Austria), care deţine peste 99% din acţiunile asigurătorului român.

Societatea este al doilea jucător pe piaţa locală a asigurărilor.