APROVIZIONAREA CU ENERGIE A UCRAINEI, ÎN PERICOL Centrala nucleară Zaporojie, deconectată în întregime

Centrala nucleară de la Zaporojie a fost deconectată în totalitate, ieri, de la sistemul ucrainean de energie, după ce ultimul reactor operaţional, reactorul şase, a fost scos din funcţiune din cauza unui incendiu provocat de bombardamente, a precizat Energoatom, compania de stat din Ucraina. Reactorul a fost deconectat de la reţeaua electrică după ce bombardamentul a avariat linia electrică care leagă această unitate la reţeaua ucraineană.

Evenimentul a avut loc după ce delegaţia Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară (AIEA) a plecat de la Zaporojie, lăsând doar un grup restrâns de experţi care va pleca şi el astăzi din zonă, unde vor rămâne, ca angajaţi temporari ai centralei, doi experţi ai instituţiei internaţionale.

Referitor la iniţiativa AIEA de a stabili o prezenţă permanentă - prin rotaţie - a experţilor săi la centrală, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a menţionat că aceasta ar putea ajuta la protejarea personalului ucrainean din uzină "de invadatorii înarmaţi" ruşi care în prezent o controlează.

"Trupele ruse nu au idee ce se întâmplă acolo (la centrala Zaporojie), aşa că nu pot evalua în mod corespunzător riscurile. Dar există un anumit număr de membri ai personalului nostru care au nevoie de o anumită formă de protecţie. De aceea avem nevoie de inspectorii AIEA care să spună: «Nu vă atingeţi de aceşti oameni, lăsaţi-i să-şi facă treaba!». Asta ar fi important", a subliniat Mihailo Podoliak.

Responsabilul local numit de Rusia, Vladimir Rogov, a confirmat ieri, pentru agenţia rusă Interfax, că doi observatori AIEA vor rămâne la Zaporojie, dar nu a indicat pentru cât timp, dar a menţionat că aceştia "vor fi însărcinaţi cu controlul siguranţei funcţionării centralei nucleare".

Rafael Grossi, şeful AIEA urmează să prezinte astăzi Consiliului de Securitate al ONU un raport cu concluziile misiunii sale sa la centrala Zaporojie.

În acest timp, pe fondul crizei din energie, oficialităţile de la Kremlin au acuzat poticienii europeni pentru închiderea gazoductului Nord Stream 1, una dintre principalele rute de aprovizionare cu gaz, invocând că sancţiunile economice impuse Rusiei au împiedicat desfăşurarea lucrărilor de mentenanţă întreprinse de către gigantul energetic rus Gazprom.

"Dacă europenii iau decizia în mod absolut absurd de a refuza să îşi întreţină echipamentele sau, mai degrabă, echipamentele care aparţin Gazprom, dar pe care li se cere contractual să le întreţină, aceasta nu este vina Gazprom. Este vina acelor politicieni care au luat decizii privind sancţiunile", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia de ştiri Interfax.

Amintim că Moscova a anulat, vinerea trecută, reluarea livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream 1, afirmând că a descoperit o defecţiune în timpul lucrărilor de mentenanţă.

• Emmanuel Macron: "Franţa susţine măsura plafonării preţului gazelor din Federaţia Rusă"

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au discutat, ieri, despre măsurile pe care ar urma să le ia Comisia Europeană în această săptămână pentru a atenua efectele crizei din energie cauzată de creşterea galopantă a preţurilor la gaze naturale şi electricitate. Cei doi lideri au luat în considerare şi adoptarea unor "măsuri suplimentare" care ar putea fi puse în aplicare pentru "protejarea gospodăriilor şi a companiilor".

"Chestiunea preţurilor din energie ne preocupă. În primul rând, măsurile pentru reducerea acestora sunt naţionale. Am evitat o creştere cu 50 până la 70% a preţurilor la gaz şi electricitate pentru compatrioţii noştri. Franţa este una dintre ţările care are cele mai protejate gospodării şi IMM-uri din Europa. Multe ţări sunt în proces de aderare la măsurile noastre. Cu toate acestea, va fi necesar ca sprijinul acordat să fie mai structurat în următoarele luni. În al doilea rând Comisia Europeană pregăteşte un set de măsuri. Dacă Comisia va decide o plafonare a preţului gazelor din Rusia, Franţa va susţine o astfel de măsură. Abordarea corectă este ca o contribuţie să fie solicitată la nivel european de la operatorii de pe piaţă. Această contribuţie ar putea fi apoi transferată statelor membre, pentru a-şi finanţa măsurile naţionale. Aceasta este abordarea pe care o susţinem şi aceasta este abordarea pe care o susţine Franţa. Este cel mai coerent mod pentru a evita distorsiunile între statele membre. Este cel mai corect şi cel mai eficient mod. Dacă o astfel de abordare nu ar putea avea succes la nivel european, atunci ar trebui să o analizăm la nivel naţional. Aşa am făcut deja cu anumiţi operatori în ultimele luni. După cum aţi observat, există în orice caz şi o convergenţă franco-germană în apărarea mecanismului european de contribuţie. Mai ales că pentru a reduce volatilitatea preţurilor trebuie luate măsuri împotriva practicilor speculative", a afirmat preşedintele francez, într-un briefing de presă după convorbirea cu Olaf Scholz.

Macron a precizat că Germania are nevoie de gazul francez, în timp ce Franţa are nevoie de electricitatea produsă în restul Europei, şi în special în Germania.

"Vom contribui la solidaritatea europeană în domeniul gazelor şi vom beneficia de solidaritatea europeană în domeniul electricităţii. (...) În următoarele săptămâni, vom finaliza conexiunile de gaze necesare pentru a putea livra gaz în Germania ori de câte ori este nevoie. Deja astăzi, pentru prima dată după foarte mult timp, Franţa exportă gaze în restul Europei. Vom fi solidari cu Germania în planul de furnizare a cantităţilor necesare de gaze, în special dacă ne vom confrunta cu o iarnă grea. În mod similar, Germania este angajată în solidaritatea electrică cu Franţa şi ne va furniza mai multă electricitate. Această solidaritate franco-germană este angajamentul pe care l-am luat cu cancelarul Scholz", a spus preşedintele francez.

Înaintea convorbirii online cu cancelarul german, Emmanuel Macron a discutat ieri dimineaţă şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În acest timp, compania Vert Marine, care operează zeci de complexe acvatice în Franţa, a anunţat închiderea unei treimi din acestea, din cauza creşterii facturilor la energie electrică. Reprezentanţii companiei susţin că au fost nevoiţi să închidă "temporar" obiectivele respective şi să trimită în şomaj tehnic o parte dintre cei 2000 de angajaţi. Compania a anunţat că factura la energie a crescut de la 15 milioane euro la 100 milioane euro, ceea ce echivalează cu cifra de afaceri anuală a societăţii respective. Din cele 4.000 de complexe acvatice din Franţa, 10% sunt administrate prin delegarea serviciului public, iar printre companiile care efectuează acest serviciu se numără şi Vert Marine.

• Referendumul de aderare la Federaţia Rusă, amânat în Herson

Administraţia de ocupaţie rusă care controlează regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a anunţat, ieri, că suspendă pregătirile pentru referendumul privind anexarea acestui teritoriu de către Federaţia Rusă, deoarece regiunea este în prezent ţinta contraofensivei declanşată de forţele ucrainene.

"Am fost pregătiţi pentru vot, am vrut să organizăm referendumul foarte curând, dar din cauza evenimentelor actuale, cred că vom face o pauză pentru moment", a declarat Kirill Stremoussov, şeful administraţiei de ocupaţie rusă din Herson pentru televiziunea publică rusă Rossiia-1.

Amintim că Federaţia Rusă a trimis deja în regiunea Herson cabine şi urne de vot pentru referendumul ce urma să aibă loc în toate localităţile din zona respectivă. Demersurile pentru referendumul de aderare, după modelul celui din 2014 din Crimeea, au început în timpul sezonului estival şi au fost intensificate în cursul lunii august.

Moscova şi-a afirmat disponibilitatea de a accepta observatori străini care să supravegheze derularea referendumului în regiunile ucrainene ocupate de forţele armate ruse şi de miliţiile republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk, dar acum se vede nevoită să îşi amâne planurile iniţiale.

• Grupul de la Vişegrad, reactivat

Un nou mod de cooperare, care ţine cont şi de diferenţele de opinie, ar putea fi dezvoltat în cadrul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia - V4), precum şi în relaţiile polono-ungare în care ţările noastre sunt legate prin valori şi interese", a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki, citat de agenţia maghiară MTI, preluată de Rador.

În fragmentul de interviu publicat de presa poloneză, Morawiecki a declarat că "atitudinea faţă de războiul din Ucraina a fost într-adevăr dezbinătoare".

"Cu timpul toate celelalte chestiuni în care am manifestat solidaritate, înţelegere şi sprijin reciproc unul faţă de celălalt ne vor lega din nou puternic. Ştim cu toţii că relaţiile de cooperare în cadrul Grupului de la Visegrad contribuie major la consolidarea ţărilor noastre. V4 a rămas chiar dacă ţările care fac parte din acest grup au avut guverne diferite, uneori foarte diferite unele de altele", a afirmat premierul polonez.

Răspunzând la întrebarea legată de revenirea întâlnirilor oficiale de la Vişegrad, Morawiecki a precizat că ar dori să dezvolte o soluţie în cadrul căreia "să putem reveni la relaţiile de cooperare în V4, prin numirea clară a diferenţelor de opinie şi prin respectarea sensibilităţilor prietenilor noştri ucraineni, precum şi la acţiunile comune cu Ungaria în acele domenii în care suntem uniţi de valori şi interese". Premierul polonez şi-a exprimat încrederea că va fi realizată o astfel de "platformă de înţelegere reciprocă".

Declaraţiile acestuia vin după ce în urmă cu o săptămână preşedintele Andrzej Duda a anunţat că guvernul de la Varşovia a rupt orice înţelegere cu Uniunea Europeană în privinţa PNRR, dat fiind faptul că oficialii de la Bruxelles nu deblochează sumele alocate Poloniei.

Potrivit unor informaţii neconfirmate din Polonia, organizarea unui summit al premierilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad este planificată, pentru sfârşitul lunii octombrie, de Slovacia, care deţine în prezent preşedinţia grupului.