APROXIMATIV 100 INFORMĂRI SRI ÎN ULTIMII CINCI ANI PRIVIND INFECŢIILE INTRASPITALICEŞTI  SRI face rapoarte, autorităţile nu le iau în seamă

Serviciul Român de Informaţii (SRI) avea cunoştinţă despre situaţia privind infecţiile intraspitaliceşti, menţionând, ieri, că a transmis aproximativ o sută de informări în ultimii cinci ani decidenţilor legali. Oficialii SRI au precizat: "În documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infecţiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare pentru dezinfectanţii utilizaţi la nivelul unităţilor spitaliceşti din ţară. Printre beneficiarii legali ai informărilor noastre pe această problematică sunt preşedinţii de Consilii Judeţene, prefecţii, miniştrii, primul-ministru, Preşedintele României.

Toţi aceşti beneficiari legali au primit informări constante, fiecare, potrivit atribuţiilor lor, despre disfuncţionalităţile din sistemul public de sănătate din România. În ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecţiilor nosocomiale intraspitaliceşti".

Informările pe care le primeşte preşedintele României sunt secrete şi strict secrete, informează Administraţia Prezidenţială, referitor la precizările SRI potrivit cărora Serviciul a transmis aproximativ o sută de note privind infecţiile intraspitaliceşti în ultimii 5 ani decidenţilor legali. Administraţia Prezidenţială nu a făcut alte comentarii.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, ieri, că nu a primit informări de la SRI pe tema infecţiilor intraspitaliceşti şi a anunţat că a avut o discuţie "în urmă cu ceva zile" cu directorul SRI, Eduard Hellvig, iar acesta a promis că îi va trimite "în sinteză" toate elementele pe care le are.

Fostul preşedinte, Traian Băsescu, a postat, ieri, un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care susţine că este necesar ca informările să fie desecretizate. Domnia sa susţine: "Din afirmaţiile purtătorului de cuvînt al SRI înţeleg că în ultimii 5 ani instituţia a informat Preşedinţia cu privire la tratarea defectuoasă a infecţiilor din spitale, cu substanţe dezinfectante diluate, furnizate de firma domnului Condrea sau de orice alt furnizor care a diluat (falsificat) substanţele de dezinfecţie. Cred că este corect şi necesar ca informările adresate Preşedintelui României pe această problemă să fie făcute publice de către SRI".

Fostul premier Victor Ponta spus ieri că e posibil că informările SRI să nu fi fost făcute la premier, ci în altă parte şi că nu a văzut niciodată nume de firmă Hexipharma. Domnia sa a menţionat:

"'Nu pretind că îmi aduc aminte perfect tot ceea ce am fost informat în patru ani, dar încă stau bine cu memoria, nu m-am ramolit. Şi n-am văzut niciodată acest nume de firmă. Poate or fi informări, poate nu s-au făcut la primul ministru, poate s-au făcut în altă parte, poate nu s-a vorbit despre această firmă. Dar cu siguranţă pot să vă spun un lucru: SRI, în baza atribuţiilor legale, atunci când informa, un ministru de exemplu, despre o situaţie, dacă era cel mai mic aspect de natură penală, trimitea şi la Parchet. Deci dacă a fost trimis sau nu la Parchet, dacă Parchetul l-a anchetat sau nu, asta vă pot spune doar cei de la Procuratură. Eu unul, cu siguranţă şi cu o memorie destul de bună, nu îmi amintesc de nicio informare pe această temă. E posibil să fi fost sau poate nu au fost pentru mine''.

George Maior, fostul şef al SRI, a declarat, în 2014, că, permanent, decidenţii primesc, periodic, rapoarte de la serviciile de informaţii, pe diverse teme. Un exemplu dat de fostul şef SRI a fost activitatea infracţională desfăşurată de Sandu Anghel, zis Bercea Mondialul, şi gruparea sa care se afla în atenţia SRI din 2001, Serviciul transmiţând informări diverşilor premieri, precum şi preşedinţilor Ion Iliescu şi Traian Băsescu.

În 2012, într-un alt caz cu ramificaţii politice - eşecul privatizării Oltchim -, directorul general al SRI a anunţat că Serviciul a transmis 190 de rapoarte în decursul anilor despre activitatea combinatului din Râmnicu Vâlcea, iar situaţia de acolo a fost în permanenţă cunoscută de toate guvernele.

După primirea unor astfel de rapoarte, guvernul, care reprezintă clientela serviciilor de informaţii, trebuie să adopte deciziile pentru combaterea infracţiunilor. Preşedinţia, un alt client al SRI, poate să influenţeze hotărârea, atunci când colaborează cu guvenrul.

Există obiceiul, însă, printre funcţionarii guvernamentali ca raportele SRI să fie aruncate într-un sertar fără să fie consultate, ceea ce creează mare frustrare printre analiştii de intelligence.

Ionel Niţu, fost şef al departamentului central de analiză al SRI în perioada 2009-2012, ne-a declarat, într-un interviu, că, pentru analiştii de intelligence, faptul că autorităţile iau decizii pe baza analizei lor contează mai mult decât dacă analiştii şi-ar asuma-o prin semnătură.

Ionel Niţu ne-a spus: "Cele mai multe frustrări, în zona intelligence, nu se nasc din faptul că analistul este anonim, întrucât acest fapt este un lucru asumat, ci din cauza faptului că acesta s-ar putea să fi muncit degeaba, deoarece nu se iau deciziile potrivite în urma analizei lui. Ar putea fi frustrat pentru că personaje celebre despre care el ştie că au făcut mult rău «zburdă vesele pe câmpie», fără să li se întâmple ceva. Dacă nu se întâmplă nimic pe parcursul mai multor cicluri electorale, mai multor ani - asta da, poate fi extrem de frustrant pentru un analist de intelligence".

• Comisia de control SRI: Vrem să verificăm dacă SRI şi-a făcut treaba privind infecţiile din spitale

Comisia de control SRI a solicitat serviciului să precizeze de când avea datele privind posibilitatea unor infecţii intraspitaliceşti, când au informat prima dată beneficiarii, care sunt aceştia şi dacă au răspuns, a declarat, ieri, vicepreşedintele Comisiei de control, Marius Popa, citat de Mediafax.

Domnia sa a precizat: "În primul rând, Comisia de control asupra activităţii SRI a solicitat un răspuns ca urmare a unei solicitări făcute de un ONG, ActiveWatch, solicitare care conţinea trei întrebări care erau adresate comisiei şi pe care le-am retransmis SRI. Noi am solicitat nişte informaţii suplimentare legate de acest scandal al infecţiilor intraspitaliceşti, respectiv am solicitat să ne spună de când aveau datele privind posibilele neregului care să faciliteze aceste infecţii, când au informat prima dată beneficiarii, care sunt beneficiarii şi câte informaţii au transmis fiecărui beneficiar şi, de asemenea, dacă au primit un răspuns din partea acestor beneficiari".

Comisia poate să trimită mai departe anumitor instituţii ale statutului răspunsul SRI şi să ceară verificarea autenticităţi acestui răspuns, a afirmat vicepreşedintele Comisiei de control asupra activităţii SRI, precizând că DNA sau procuratura ar trebui să verifice pentru că ei sunt singurii care pot să aibă acces la documentele interne ale SRI.

Marius Popa a precizat: "Având în vedere atribuţiile noastre strict de control, noi vrem să verificăm în ce măsură SRI şi-a făcut datoria, adică a înaintat aceste informaţii beneficiarilor şi, de asemenea, suplimentar am pus o întrebare, nu cred că vom putea să facem public conţinutul răspunsului, o să dăm un comunicat şi o să sintetizăm dacă SRI şi-a făcut datoria sau nu".

Parchetul General a demarat o anchetă în legătură cu dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România, achiziţionaţi de la firma Hexi Pharma, produse despre care există suspiciunea că ar fi diluate. În dosar, procurorii şi poliţiştii au făcut sâmbătă patru percheziţii, ridicând documente de la sediul Hexi Pharma din Bucureşti, de la depozitul din localitatea Mogoşoaia, dar şi din 25 de unităţi sanitare de pe raza a 21 de judeţe şi a municipiului Bucureşti