ARCA: Publicitatea TV poate depăşi 12 minute pe oră

Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) precizează că, potrivit unor norme ale Comisiei Europene, publicitatea tv poate depăşi limita celor 12 minute pe oră, în anumite condiţii.

Potrivit unui comunicat transmis la finele săptămânii trecute de ARCA, oficiali ai Comisiei Europene au afirmat recent că "pentru acele forme de publicitate televizată de alt tip decât spotul publicitar nu există nicio limită de durată orară"".

Celebra regulă "maxim 12 minute pe oră de publicitate" este astfel detronată din postura de reper absolut şi nu mai are putere asupra formelor de publicitate care nu întrerup programele, ci se integrează acestora (telepromovarea, teleshoppingul, sponsorizarea, plasarea de produse).

Această intervenţie a Bruxelles-ului vine în contextul unui blocaj interpretativ referitor la noua directivă europeană a serviciilor media audiovizuale, directivă care a adus modificări ale reglementărilor privind publicitatea ce pot determina creşterea semnificativă a veniturilor televiziunilor europene prin promovarea a noi forme de publicitate prin intermediul cărora publicul poate primi mesajul publicitar fără întreruperea programelor.

De asemenea, existau voci care afirmau că din textul directivei nu rezultă clar în ce măsură anumite forme de publicitate, altele decât publicitatea de tip spot, sunt excluse de la limita clasică a celor 12 minute pe oră.

Potrivit comunicatului, această confuzie a suscitat interesul şi temerile celor mai importante televiziuni europene, dat fiind că includerea acestor "alte forme de publicitate" decât publicitatea de tip spot în limita celor 12 minute, care ar fi putut să apară din eroare la transpunerea directivei în legislaţia ţărilor membre, ar fi anulat o parte din avantajele oferite de noua directivă în privinţa extinderii bazei de finanţare prin publicitate a televiziunilor.

Totodată, o lectură atentă a directivei, coroborată cu jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie şi cu documente interpretative ale Comisiei Europene, poate arăta, însă, că includerea acestor "alte forme de publicitate" în limita celor 12 minute constituie o interpretare eronată a acesteia.

Pe de altă parte, directorul ARCA, George Chiriţă, a solicitat CE, în luna martie, un punct de vedere în raport cu o argumentaţie care susţine teza exis­tenţei unor excepţii multiple de la limita orară a celor 12 minute, teza bazată pe ideea că, dacă nu ar exista excepţii, atunci limita de durată orară ar deveni, prin cumulare, limită zilnică, aceasta din urmă fiind, însă, în mod manifest abrogată de noua directivă.

De asemenea, sursa mai precizează că directorul Directoratului "Audiovizual, Media, Internet" al CE, Gregory Paulger, a declarat că formele de publicitate care nu au forma spotului publicitar nu se supun unei limite de durată orară, printre acestea numărându-se telepromovarea, sponsorizarea, teleshopingul şi plasarea de produse, sau, în general, ceea ce este denumit sub expresia "alte forme de publicitate" (decât spotul publicitar).

Răspunsul lui Paulger asumă definiţia dată spotului publicitar de Curtea Europeană de Justiţie, fapt care poate contribui la o mai clară definire a ceea ce înseamnă "alte forme de publicitate". Este de presupus că acestă abordare reglementativă va deschide calea spre apariţia de noi forme de publicitate non-spot, sub stimulentul nerestricţionării duratei lor.