Arhitectura Catedralei Mântuirii Neamului - o sinteză între tradiţie şi contemporaneitate

Arhitectura Catedralei Mântuirii Neamului este o sinteză între tradiţie si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale ţării noastre (ocniţe moldave, pridvoare brâncoveneşti şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ţinând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei româ­ne se află în Occident, ne-a transmis inginerul Vasile Cră­căoanu, consilier patriarhal.

Domnia sa ne-a spus că lăcaşul de cult este alcătuit din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din etajele superi­oare, situate pes­te cota ±0,00 metri, şi a doua - partea nevăzută, alcătuită din nivelurile inferi­oare, situate sub cota ±0,00 m.

Domnul Crăcăoanu ne-a explicat: "Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lăţime de 67,7 m şi o înălţime de 120 de m, până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul şi altarul, situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord şi sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalţă turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului, se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniţă. La nivelurile superioare ale pronaosului şi naosului sunt dis­puse galerii (balcoane) laterale interioare, precum şi un circuit interior în jurul bazei turlei principale, la cota +56 m şi unul exterior la cota +91 m în jurul cupolei turlei principale - Belvedere, de unde poţi privi oraşul (ca în cazul multor alte catedrale europene).

Circulaţia verticală se va realiza pe scări şi prin opt ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelurile inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi.

La nivelurile inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00 m) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creştinismului româ­nesc, spaţii pentru consiliere pas­torală a pelerinilor, magazin pentru cărţi şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană".

Imobilul este prevăzut cu subsol, demisol şi parter, având o înălţime totală de 120 de metri până la baza crucii de pe turla principală - Pantocrator.

Suprafaţa totală a terenului se întinde pe 110.000 mp, procentul de ocupare a terenului fiind de 21,20%, iar coeficientul de utilizare a terenului - 0,84%.

Lungimea Catedralei este de 126,1 m, lăţimea (la abside) - 67,7 m, înălţimea este 120 m, aria totală construită la sol se cifrează la 13.668,5 mp, în timp ce aria des­făşurată construită totală se întinde pe 52.529,2 mp, iar cea utilă totală - la 36.897,96 mp.

SCirculaţia verticală se va realiza pe scări şi prin opt ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelurile inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi.

La nivelurile inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00 m) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creştinismului româ­nesc, spaţii pentru consiliere pas­torală a pelerinilor, magazin pentru cărţi şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană".

Imobilul este prevăzut cu subsol, demisol şi parter, având o înălţime totală de 120 de metri până la baza crucii de pe turla principală - Pantocrator.

Suprafaţa totală a terenului se întinde pe 110.000 mp, procentul de ocupare a terenului fiind de 21,20%, iar coeficientul de utilizare a terenului - 0,84%.

Lungimea Catedralei este de 126,1 m, lăţimea (la abside) - 67,7 m, înălţimea este 120 m, aria totală construită la sol se cifrează la 13.668,5 mp, în timp ce aria des­făşurată construită totală se întinde pe 52.529,2 mp, iar cea utilă totală - la 36.897,96 mp.

Spaţiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite amplasarea a 1000 de scaune pentru participanţii la slujbe.

Din 2010 şi până acum, pentru Catedrala Mântuirii Neamului au fost cheltuiţi 481 milioane lei.

Referitor la sursele de finanţare ale Catedralei, Vasile Crăcăoanu ne-a declarat: "Pentru proiectul Catedralei Naţionale nu a fost alocat niciun buget anual, începând din 2010, toate lucrările fiind executate în funcţie de sursele de finanţare pe care le-am avut la dispoziţie, fie că vorbim de sprijin de la ins­tituţiille publice centrale şi locale, de surse proprii ale Patriarhiei Româ­ne sau de donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice. Astfel, putem spune că acest proiect a început în fiecare an cu zero lei, ca buget alocat".

Din anul 2010 până în prezent, pentru execuţia lucrărilor Catedralei Naţionale a fost cheltuită suma de 481 de milioane de lei, cu TVA inclusă, destinată pentru costurile cu achiziţia materialelor şi echipamentelor, cu execuţia lucrărilor şi închirierea utilajelor, precum şi cu managementul proiectului, di­rigen­ţie de şantier etc..

Din suma totală cheltuită până în acest moment, aportul Patriarhiei Române este de aproximativ 20%, res­tul banilor provenind de la instituţiile publice centrale şi locale sau din donaţii de la persoane fizice şi juridice.

Sursa citată ne-a precizat că, în­trucât la această dată proiectul pentru finisajele interioare şi exterioare nu este încă finalizat, nu poa­te fi făcută o estimare corectă a costului total al proiectului.

Reprezentantul Patriarhiei a menţionat: "În zona amplasamentului se află mai multe construcţii monumentale care reprezintă importante instituţii ale statului, res­pectiv Palatul Parlamentului, Academia Română şi Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, avem Hotelul Marriott şi o serie de blocuri de locuit desfăşurate de-a lungul străzii Calea 13 Septembrie. În acest context urban, viitoarea Catedrală poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar şi reprezentativ. Acest amplasament final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Casei Poporului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locaţii au fost propuse, în etape diferite (Piaţa Unirii - 1999, Piaţa Alba-Iulia - 2001 şi Parcul Carol - 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuşi, în anul 2005, acest amplasament, deşi el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensităţii Casei Poporului. De ce Patriarhia a acceptat în cele din urmă acest amplasament? Deoarece a considerat acceptarea locaţiei ca pe o reparaţie morală sau «o lumină de Înviere» pentru cele cinci biserici «răstignite», dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost strămutate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

‣ Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiţiei creştine de a construi lăcaşuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevaţie spirituală sau la urcuş interior, pentru a-L întâlni pe Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii (Pantocratorul);

‣ Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est), conform cerinţelor liturgice tradiţionale;

‣ Prezenţa în zonă a unor instituţii importante, ca Parlamentul Româ­niei, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societăţii româneşti. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălţarea Domnului şi Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificaţii multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului şi în apropierea Ministerului Apărării Naţionale, este prin excelenţă Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent - România".

• Lucrările de finisaje interioare şi exterioare - prevăzute pentru perioada 2019-2024

Până în prezent, au fost executate lucrările în proporţie de 90%, iar acum se lucrează între diferite cote, în funcţie de fronturile de lucru disponibile, după cum urmează:

‣ Între cotele +81.00 şi +91.00 metri - în zona Turlei Principale;

‣ Între cotele +70.00 şi +75.00 metri - în zona Turlei Clopotniţă;

‣ Între cotele +52.00 şi +60.00 metri - în zona Turlelor Secundare (două dintre ele fiind deja finalizate);

‣ Între cotele +45.00 şi +51.00 metri - în zona Cupolei de peste Pronaos;

‣ Între cotele +42.00 şi +45.00 metri - în zona Cupolei de peste Altar.

În perioada următoare, până la data evenimentelor programate începând cu 25 noiembrie 2018, sunt prevăzute să fie finalizate următoarele lucrări:

‣ lucrările aferente structurii de rezistenţă - 20 noiembrie 2018;

‣ montajul structurii metalice a acoperişului (excepţie Turla Principală) - 15 noiembrie 2018;

‣ montarea icoanelor din mozaic pe Catapeteasma Altarului - 10 noiembrie 2018;

‣ montarea uşilor la cota +0.00 metri - 10 noiembrie 2018;

‣ lucrări de finisaje interioare şi exterioare (pictarea integrală a Catedralei Naţionale) - 2019-2024.

Autorizaţia pentru construirea Catedralei Naţionale a fost emisă în data de 3 septembrie 2010 şi anunţul privind demararea lucrărilor autorizate a fost înregistrat la primăria sectorului 5 al Capitalei şi la Inspectoratul de Stat în Construcţii în data de 20 decembrie 2010.