Aritmetica este de partea lui Iohannis, deşi el este profesor de fizică

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a arătat încă o dată ceea ce ştim de 30 de ani: nimic nu se schimbă!. Logica spune că, atât timp cât nu am avut dezbateri între principalii candidaţi, rezultă că nu a fost votat niciun program şi că nu există nicio idee care să fi răzbătut de la vreunul dintre aceştia altfel decât prin intermediul interviurilor.

Mai mult, toţi candidaţii prezidenţiali consideră că în calitate de preşedinte conduc România. Eronat. Atribuţiile constituţionale ale preşedintelui nu le conferă o astfel de putere. Nu preşedintele conduce România, nu preşedintele poate schimba ceva, ci alte autorităţi constituţionale sunt îndrituite să facă acest lucru, mai exact Parlamentul şi Guvernul dar ele sunt în mod normal subordonate Suveranului, care este poporul. Se numeşte democraţie.

În eroare se află şi fostul preşedinte Traian Băsescu, cel care a susţinut că votul de duminica trecută a fost unul pentru viitorul copiilor noştri. Vorbim despre o mentalitate greşită care este taxată şi de cei aproape 52% dintre alegători care au decis să nu se prezinte la urne. Pentru că ei nu consideră că preşedintele ţării poate decide viitorul copiilor lor şi cred că ocupantul fotoliului de la Cotroceni, indiferent de cine va fi el, nu poate schimba nimic.

Rezultatele scrutinului de duminică erau previzibile prin prisma a ceea ce s-a întâmplat la alegerile europarlamentare şi la referendumul din 26 mai. Cu o mică excepţie - declinul candidatului USR, Dan Barna, care a arătat, atât în precampanie, cât şi în campania electorală, cum este posibil să îţi subminezi cele mai bune şanse de a intra în turul II al prezidenţialelor.

Conform Biroului Electoral Central, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 47,77% dintre cetăţeni s-au prezentat la urne, adică 8.683.688 de alegători. Din datele prezentate de Biroul Electoral Central, clasamentul este următorul:

1. Klaus Iohannis - 36,91%

2. Viorica Dăncilă - 23,45%

3. Dan Barna - 14,19%

4. Mircea Diaconu - 9,17%

5. Theodor Paleologu - 5,69%

6. Kelemen Hunor - 4,13%

7. Ramona Ioana Bruynseels - 2,70%

8. Alexandru Cumpănaşu - 1,47%

9. Viorel Cataramă - 0,54%

10. Bogdan Stanoevici - 0,42%

11. Cătălin Ivan - 0,36%

12. Ninel Peia - 0,33%

13. Sebastian Popescu - 0,33%

14. John-Ion Banu - 0,30%

Preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis a avut, în ţară, cu peste un milion de voturi mai multe decât candidatul PSD, Viorica Dăncilă, conform datelor Autorităţii Electorale Permanente - 3.132.888, faţă de 2.033.616 de voturi.

La acest număr trebuie adăugate şi cele peste 330.000 de voturi pe care Iohannis le-a primit de la cetăţenii români care au votat peste hotare, adică peste 53% din totalul opţiunilor valabil exprimate de Diaspora în cele 835 de secţii de votare.

Anul acesta, datorită extinderii perioadei de vot la trei zile pentru cetăţenii români din Diaspora şi dublării, spre deosebire de europarlamentare, numărului secţiilor de votare din străinătate, s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot de peste hotare. Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, în cele trei zile de vot, 650.159 de cetăţeni români au votat la cele 835 de secţii de votare organizate peste hotare. La aceste voturi se adaugă şi cei peste 21.000 de votanţi prin corespondenţă.

După rezultatul din primul tur, se poate afirma că aritmetica este de partea preşedintelui Klaus Iohannis pentru al doilea tur de scrutin, atât timp cât pentru el şi-au anunţat susţinerea Kelemen Hunor, Dan Barna şi Theodor Paleologu. Adunând procentele aces-tora la scorul obţinut de Klaus Iohannis, rezultă că în turul II de scrutin, actualul preşedinte ar trebui să obţină 60,92% din totalul voturilor valabil exprimate şi să obţină al doilea mandat în fruntea statului.

La acest procent, s-ar mai putea adăuga o parte dintre votanţii lui Mircea Diaconu, votanţi care sunt membri sau simpatizanţi ai ALDE - formaţiunea politică al cărei şef este Călin Popescu Tăriceanu.

Cert este că cifrele sunt de partea lui Iohannis, spre ghinionul Vioricăi Dăncilă care nu prea mai are de unde să ia voturi, în afara sateliţilor de 1% sau 3% care au concurat în primul tur de scrutin.

În aceste condiţii, pare greu de înţeles bucuria exprimată de Viorica Dăncilă după primul tur de scrutin. Practic, marea victorie a lui Dăncilă este că nu a pierdut sau că n-a fost înfrântă de Dan Barna sau Mircea Diaconu. Pentru că în faţa lui Iohannis, cu sau fără dezbatere electorală, Dăncilă pare un sparring partner lipsit de orice şansă de a puncta, fie şi la impresia artistică.

• Operaţiunea Autobuzul, un insucces pentru candidatul USR

Bârna din ochiul USR s-a dovedit a fi tocmai Dan Barna, şeful partidului şi candidat la alegerile prezidenţiale. Barna a "reuşit" contraperformanţa de a pierde, în numai cinci luni, 800.000 de voturi pe care Alianţa 2020 USR-PLUS le-a avut în plus la alegerile europarlamentare. Cu numai cele 1.196.173 de voturi din ţară şi peste 182.000 din străinătate, Barna a avut cu aproape 800.000 de voturi mai puţin decât Viorica Dăncilă şi a ratat al doilea tur al prezidenţialelor. Dacă şeful USR nu ar fi pierdut voturile res-pective, el ar fi depăşit-o pe Dăncilă şi am fi avut un duel interesant în al doilea tur al prezidenţialelor.

Barna nu a părut afectat de pierderea celor 800.000 de voturi şi a oferit, ieri, o explicaţie logică pentru el, nu şi pentru alţi lideri ai USR: "Nu consider că am pierdut acele voturi faţă de europarlamentare. Mulţi dintre cei 800.000 de votanţi în plus care ne-au acordat încrederea în 26 mai sunt votanţi ai lui Klaus Iohannis care au considerat că este nevoie de un partid mai dinamic şi mai activ decât PNL".

Întrebat care a fost greşeala campaniei sale electorale, Dan Barna a precizat: "Autobuzele merg prea încet, pentru că lipsind infrastructura în Româ-nia, a durat mult drumul dintr-un judeţ într-altul. Poate aş fi putut să fac şi trei judeţe pe zi, nu doar două, dacă am fi avut autostrăzi".

În afara acestui aspect, candidatul USR a precizat că este posibil ca şi neparticiparea la guvernare sau tergiversarea susţinerii guvernului Orban să fi avut un efect negativ, dar în opinia lui Dan Barna, efectul respectiv a fost unul minim.

Practic, copreşedintele Alianţei 2020 USR PLUS nu a reuşit, ieri, să explice plauzibil de ce a punctat cel mai puţin în precampanie şi în campania electorală şi de ce nu a reuşit să îi convingă, nici măcar pe cetăţenii români din Diaspora să îl voteze într-un procent, dacă nu mai mare, cel puţin apropiat de cel obţinut de Klaus Iohannis. Barna nu a reuşit să explice nici de ce s-a clasat pe al doilea loc în Capitală, la şapte procente după Klaus Iohannis, deşi la europarlamentarele din 26 mai Alianţa 2020 USR PLUS a câştigat majoritatea voturilor bucureştenilor.

De aceea, mai mulţi lideri, dintre care îi enumerăm pe Cosette Chichirău şi pe Ion Stelian, au considerat că Barna este principalul vinovat pentru neintrarea sa în turul II al prezidenţialelor. Cosette Chichirău a spus că în condiţiile în care campania lui Barna s-a axat doar contra PSD, fără să critice mandatul lui Iohannis, nu avea cum să obţină voturi în plus şi că a fost o greşeală modul în care preşedintele USR a acţionat în negocierile pentru susţinerea guvernului Orban. Vicepreşedintele USR, Ion Stelian a declarat ieri că refuzul intrării la guvernare, alături de PNL, a reprezentat un motiv pentru care mulţi dintre alegătorii formaţiunii politice s-au orientat către Klaus Iohannis şi nu l-au mai votat pe Dan Barna.

Lucrurile urmau să fie clarificate, ieri, în interiorul USR, deoarece liderii judeţeni au fost convocaţi de Dan Barna la o şedinţă pentru analizarea rezultatului de la alegerile prezidenţiale, şedinţă care s-a terminat după închiderea ediţiei.