ARSC: România se impune pe harta digitalizării în regiune

România are potenţialul să ajungă una dintre cele mai digitalizate ţări din regiune, în condiţiile în care 50% din sate pot deveni inteligente până în 2030, potrivit estimărilor Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), conform comunicatului remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităţilor locale, accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale necesare. Astfel, peste 140 de comune din România au în curs de implementare mai mult de 220 de iniţiative smart village, printre care şcoli cu sisteme de învăţământ la distanţă, primării digitalizate, transport public şi colectare a deşeurilor. După ce primele proiecte destinate oraşelor inteligente (smart city) au apărut în 2016, tranziţia către comunităţile inteligente a cuprins mai multe zone din ţară. În prezent aceste proiecte sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, în condiţiile în care conceptul de sate inteligente (smart village) a luat amploare în Europa în ultimii ani, iar România are un potenţial major. Progresele în infrastructura digitală şi creşterea accesului la tehnologie, cu aproape 7 din 10 gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluţie.

Eduard Dumitraşcu, preşedinte ARSC, a declarat că: "Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village şi sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs şi va depinde de mai mulţi factori, precum: implicarea autorităţilor locale, accesul la finanţare, gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităţilor publice cât şi la nivelul societăţii - a celor care, în cele din urmă, fac parte din "comunităţile inteligente'. Cu eforturi susţinute şi investiţii adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele ţării, ţinând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de iniţiative în peste 140 de comune. "Nu există o limită de tehnologizare pe care o localitate trebuie să o atingă pentru a fi considerată smart. A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată şi integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice şi pentru a răspunde nevoilor comunităţii. A fi smart nu înseamnă doar tehnologie, este şi despre utilizarea inteligentă a acesteia pentru a îmbunătăţi eficienţa, durabilitatea şi calitatea vieţii. Este totodată şi despre competenţele digitale ale cetăţenilor".

Sursa arată că proiectele de smart village sunt cele din: şcoli - sisteme de învăţământ la distanţă, biblioteci digitale şi programe educaţionale adaptative bazate pe inteligenţă artificială (IA); administraţia locală - servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relaţiei cu cetăţenii şi companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgenţă; infrastructură - iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deşeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă - sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producţiei agricole cu cea de energie alternativă pe acelaşi teren. Dimensiunile reduse ale comunelor pot fi un avantaj în implementarea de soluţii inteligente, dar în acelaşi timp există o reticenţă mai ridicată în rândul populaţiei rurale faţă de digitalizare. Cu toate acestea, comunităţile mai mici pot beneficia de o agilitate mai mare în implementarea tehnologiei şi pot crea legături strânse între locuitori pentru a sprijini proiectele smart village.

Sursa precizează că, cu toate că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României nu are o linie bugetară dedicată conceptului de Smart Village, multe dintre componentele sale se aliniază direct cu domeniile care fac parte din ceea ce înseamnă un proiect de "sat inteligent". Pe lângă fondurile PNRR, România are la dispoziţie şi fondurile de coeziune, în actualul exerciţiu financiar, unde sunt aproape 30 de miliarde de euro. Aceşti bani sunt mult mai clar repartizaţi, pe anumite domenii, inclusiv Programul Operaţional Regional gestionat de cele 8 Agenţii de Dezvoltare Regională.

Sursa menţionează că ARSC a lansat serviciul de finanţare Smart Finance, prin care autorităţile locale pot obţine fonduri europene şi guvernamentale pentru digitalizarea şi modernizarea localităţilor. Prin acest serviciu, autorităţile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanţare până la asistenţă tehnică post-implementare în comunităţile lor. Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, îmbunătăţirea gestionării deşeurilor, tranziţia spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar câteva direcţii prin care se pot atrage fonduri nerambursabile. Drept urmare, comunităţile locale pot beneficia de multiple oportunităţi de finanţare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile şi, în final, mai inteligente.

În comunicat se mai arată că la nivel naţional, sunt peste 1.000 de proiecte şi iniţiative Smart City şi Smart Village dezvoltate din 2016 până în prezent.