Creşterea valorii contribuţiei sectorului forestier şi de prelucrare primară la bugetul de stat, de la 3,5% cât este în prezent, depinde direct de capacitatea de a investi în sector, iar dincolo de finanţarea propusă prin Planul Naţional Strategic (PNS), este nevoie de programe concrete de finanţare, consideră specialiştii Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), notează Agerpres.
"Sectorul forestier şi de prelucrare primară a lemnului are nevoie de finanţare şi deschidere pentru piaţa construcţiilor. Creşterea valorii contribuţiei sectorului forestier şi de prelucrare primară la bugetul de stat - unde azi asigură 3,5% - depinde direct de capacitatea de a investi în sector. Dincolo de finanţarea propusă prin Planul Naţional Strategic, este nevoie de programe concrete de finanţare. Măsurile luate până acum, cum sunt scăderea TVA la lemnul de foc, schema de ajutor pentru lemnul de foc, dinamizarea realizării de perdele forestiere sunt paşi importanţi pentru România şi pentru români. Dar, din perspectiva dezvoltării economice a sectorului, sunt necesare programe pentru finanţarea IMM-urilor, care reprezintă majoritatea firmelor din domeniu, pentru achiziţia de utilaje noi şi prietenoase cu mediul, finanţarea creşterii densităţii de drumuri forestiere şi, aşa cum se întâmplă în statele vestice, de programe care să include lemnul în realizarea construcţiilor de lemn", precizează organizaţia de profil.
În acest context, în documentul de viziune al ASFOR, intitulat "România Verde în 10 paşi", sunt punctate o serie de repere, precum: Programul "Construcţii din lemn" - autorităţile publice vor realiza case pasive din lemn şi vor folosi minim 10% lemn în toate construcţiile realizate din fonduri publice; Programul "Casa din lemn" - persoanele fizice vor fi sprijinite financiar să realizeze construcţii din lemn; Programul "Construcţii din lemn pentru o economie verde" - persoanele juridice vor fi sprijinite pentru a realiza sedii, spaţii tehnice, spaţii pentru comerţ şi producţie din lemn; Reducerea cotei TVA pentru lemnul utilizat în construcţii la 5%.
Potrivit sursei citate, cele mai noi date publicate de Organizaţia Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS) arată că, deşi în dificultate din cauza crizei energetice şi a războiului din Ucraina, industria a găsit soluţii pentru a se menţine la un nivel de productivitate echilibrat.
Astfel, companiile scandinave au raportat, în primul semestru din 2022, vânzări în creştere cu 28%, până la 4,2 miliarde de euro. În Europa Centrală, exporturile de cherestea de răşinoase ale Germaniei au rămas relativ constante, însumând 5,38 milioane mc, din care 1,3 milioane mc au fost expediate către SUA, în primele şase luni. De asemenea, exporturile către China au crescut cu 8%, până la 204.000 mc.
Raportat la perioada analizată, importurile de lemn de răşinoase ale SUA din Europa au crescut cu 10%, la 2,23 milioane mc, iar Germania rămâne de departe cel mai mare furnizor (1,1 milioane mc), urmată de Suedia (465.000 mc), Austria (225.000 mc) şi România (220.000 mc).
"Însă pentru toamna acestui an, companiile din industrie se aşteaptă la o perioadă de incertitudine. Cererea este în scădere, energia electrică creşte costurile, se întrevede o scădere în sectorul construcţiilor atât în Europa, cât şi pe continentul nord-american. Iar în timp ce preţurile produselor din lemn au scăzut uşor, preţurile pentru lemn folosit pentru generarea de energie au crescut. Au fost înregistrate preţuri-record pentru peleţi şi rumeguş", subliniază ASFOR.
În acelaşi timp, Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS) a raportat că aproximativ 660.000 hectare de teren au fost devastate de incendii, de la 1 ianuarie până la 13 august 2022, în creştere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă de timp în 2017, când au ars 420.913 de hectare. Numai în Spania incendiile au distrus 244.924 hectare de teren, în timp ce România a raportat 150.528 de hectare, iar Portugalia 77.292 de hectare.
ASFOR aminteşte de proiectul european Silvanus, care urmăreşte crearea unei platforme de management forestier capabile să gestioneze prevenirea şi suprimarea incendiilor forestiere.
Finanţat de programul EU Horizon 2020 Green Deal şi coordonat de Universita Telematica Pegaso, din Italia, proiectul include 49 de parteneri din Uniunea Europeană, Brazilia, Indonezia şi Australia. Silvanus are un buget de 23 de milioane de euro pentru o perioadă de 42 de luni.