Asociaţia Energia Inteligentă: România, între optimism şi rezervă pentru realizarea parcurilor eoliene

În data de 14 februarie, Asociaţia Energia Inteligentă a continuat seria acţiunilor din cadrul proiectului "România Tradiţională cu Energie Curată" printr-o dezbatere online dedicată energiei eoliene (ce exploatează forţa curenţilor de aer), intitulată "Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României".

Energia eoliană, alături de celelalte surse de energie regenerabilă, poate contribui la asigurarea consumului de energie a ţării noastre şi la obţinerea independenţei energetice pe care ne-o dorim. România are o capacitate onshore (pe uscat) de 14.000 MW, dar sunt instalate capacităţi de doar 3000 MW, iar offshore (marin) potenţialul este 22000 MW, mai mult decât energia totală pe care România o produce din toate sursele la ora actuală. În plus, datorită politicilor europene ce decurg din Tratatul de la Paris, este un moment foarte bun pentru dezvoltarea parcurilor eoliene, cu numeroase oportunităţi de finanţare. Cu toate acestea, există impedimente ce ţin de cadrul legislativ românesc, cum ar fi noutatea domeniului şi necesitatea adaptării la schimbările tehnologice, dar şi lipsa specialiştilor, toate acestea îngreunând crearea legislaţiei şi reglementărilor vitale pentru dezvoltarea şi pentru atragerea investiţiilor.

La dezbatarea noastră, ne-am bucurat de intervenţia unor specialişti în domeniu, ce au oferit varietate dezbaterii pe care am găzduit-o, prin abordarea unor subiecte ce au mers de la legislaţie, fonduri disponibile, îmbunătăţirea politicilor, posibilităţile de cooperare transfrontaliere până la specializarea personalului etc. Vă invităm să citiţi o succintă prezentare a punctelor de vedere exprimate şi să urmăriţi, pentru detalii, înregistrarea integrală.

Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, a reamintit scopurile proiectului "România Tradiţională cu Energie Curată", acela de a revitaliza anumite ocupaţii tradiţionale, dar şi de a educa publicul despre ce înseamnă "energia curată" şi "mixul de energie curat". În cadrul proiectelor, am dedicat activităţi şi prezentări hidroenegiei, energiei solare, energiei nucleare, hidrogenului şi, bineînţeles, energiei eoliene. Dezvoltarea acestor tipuri de energie ne poate ajuta în viitor să evităm producerea unor situaţii cu care încă ne confruntăm - creşterea preţurilor - şi să ne creăm un statut de ţară independentă energetic, învâţând lecţia acestei perioade. România are o experienţă de 15 ani în producţia energiei solare, acest tip de energie reprezintă acum 16% din energia totală produsă în ţara noastră. Dincolo de acest aspect pozitiv, domnul Dumitru Chisăliţă a subliniat puncte ce trebuie îmbunătăţite şi care vizează "echilibrul care să permită siguranţa alimentării cu energie a tuturor consumatorilor, care să prezinte o securitate suficient de mare la nivelul regiunilor şi la nivelul României şi care, nu în ultimul rând, să permită o dezvoltare socială şi dezvoltare economică".

Lorant Antal, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, a fost primul invitat al discuţiei noastre şi s-a referit la Planul de amenajare a spaţiului maritim, prin care "se vor defini foarte clar posibilităţile, condiţiile tehnice maritime şi din punct de vedere al aviaţiei", această mapare fiind absolut necesară pentru demararea investiţiilor în parcuri eoliene offshore. Un impediment în calea realizării Planului de amenajare a spaţiului maritim este reprezentat de schimbările tehnologice rapide şi de cerinţele avansate, de exemplu înălţimea morilor şi siguranţa aviatică. De asemenea, domnul Lorant Antal s-a referit la punctul 0 al oricărui proiect de amploare: cadrul legislativ. Domnia sa a subliniat că deocamdată nu avem nicio lege referitoare la offshore wind (energia eoliană produsă în largul mării). Totuşi, în Parlament funcţionează un grup de lucru, care lucrează la un pachet mai amplu, cu prevederi referitoare la energie regenerabilă. Spre exemplu, acest Grup vizează crearea unor zone de producţie a energiei eoliene, dar şi fotovoltaice, în care avizările să se realizeze mult mai rapid, în care investitorii să fie sprijiniţi prin legislaţie şi care să impună, de asemenea, un termen de finalizare a proiectelor. De asemenea, invitatul nostru a subliniat că este necesar să menţinem un mix echilibrat - energie regenerabilă şi gaze naturale - care să asigure stabilitatea aprovizionării cu energie.

Energy Policy Group a realizat în urmă cu 2 ani un studiu referitor la energia eoliană, ce include informaţii despre costul turbinelor, amplasarea unui cablu submarin şi a unei insule energetice. Domnul Radu Dudău, Cofondator şi Director al Energy Policy Group, menţionează că acest studiu a fost mai bine primit decât studiul anterior, ceea ce arată un interes crescut pentru energia eoliană. De asemenea, precizează că Planul de planificare spaţială, primul pas către legislaţie şi reglementare în acest domeniu, este o obligaţie a României şi trebuia depus de acum 2 ani ani de zile. În continuare, domnul Radu Dudău a făcut o comparaţie cu Marea Nordului, mai avansată din punctul de vedere al exploatării, dar şi al oportunităţilor oferite de resursa naturală (noi avem o viteză a vântului mai mică, cu un "load factor rezonabil"). Dar şi în Marea Neagră se pot determina nişte "sweet spots", zone favorabile, în ape de mică adâncime, cu viteze bune ale vântului, în care investitorii ar fi interesaţi cu precădere, acestea fiind precizate şi în raportul EPG. În privinţa cantităţii de energie ţintită, un proiect pe termen mediu care să producă 3GW pentru România şi 3 GW pentru Bulgaria, ar fi "rezonabil", după cum îl caracterizează invitatul nostru. De asemenea, domnia sa a precizat faptul că acest gen de investiţii - în energie eoliană offshore - se pretează mai ales marilor jucători, nu micilor investiţii private. Dintre utilizări, Domnul Radu Dudău aminteşte că România are un interes în producţia hidrogenului verde, ce se obţine cu surse de energie regenerabilă dedicate.

Adrian Borotea, Vicepreşedintele RWEA, a început cu o perspectivă favorabilă asupra României, de stat care ştie ce vrea, şi anume să continue abordarea generaţiilor anterioare, care au gândit un mix energetic complex, cu câte "un pic din toate". România are nevoie de capacităţi noi de producţie a energiei electrice, regenerabile sau nu. În perspectiva creşterii consumului, regenerabilele pot fi o soluţie rapidă de a acoperi necesarul României şi de a îndeplini dezideratul independenţei energetice. Dar, anul trecut au fost 7 schimbări legislative, ceea ce dă de gândit investitorilor. De aceea, acest aspect trebuie îmbunătăţit în scopul aducerii şi menţinerii investitorilor în ţara noastră. Invitatul nostru a continuat subliniind că în România există tot mai puţini specialişti şi că este necesară pregătirea unei generaţii noi, care trebui ajutată să-şi facă "o carte de vizită". Domnul Adrian Borotea a încheiat într-o notă optimistă, amintind oportunităţile de finanţare, prin fonduri europene.

Cristina Bădică, Vicepreşedinta Asociaţiei Energia inteligentă, ne-a prezentat principalele surse de finanţare europeană, dintre care amintim: Fondul de Modernizare, cu un buget de 100 de milioane, insuficient dacă este raportat la volumul de proiecte în pregătire. Domnia sa a comparat timing-ul acestui proiect cu cel al PNRR-ului de surse regenerabile de anul trecut, care se află încă în evaluare, deşi mulţi investitori au demarat lucrările. De data aceasta, ne aşteptăm la un apel strict pe preţul cel mai scăzut, spre deosebire de anul anterior, când se lua în calcul şi capacitatea de stocare. De asemenea, doamna Cristina Bădică a arătat că apelul s-a lăsat aşteptat pentru perioada martie-aprilie, iar progresul său este ameninţat de resursele limitate ale Ministerului Energiei, care va face ca evaluările să fie încetinite.

Doamna Cristina Bădică s-a referit şi la fondul pentru autoconsum, pentru care există 2 surse de finanţare: Fondul de modernizare şi Programul Operaţional Infrastructură Mare, orientat către IMM-uri şi autorităţi locale.

Un alt fond menţionat este Connecting Europe Facility, dedicat proiectelor eoliene transfrontaliere, iar proiectele se depun direct la Bruxelles.

Doamna Cristina Bădică a arătat că managementul de proiect este o problemă în mediul public şi în România deoarece s-a pierdut experienţă prin plecarea a numeroase echipe de specialişti.

Cea de-a şasea intervenţie a fost a domnului Sebastian Enache, Director General Monsson, companie ce se ocupă cu operarea, mentenanţa şi pregătirea profesională în domeniul fotovoltaic şi eolian. Domnul Sebastian Enache ne-a arătat că în domeniul eolian din România lucrează în prezent 4500 de angajaţi, 3500 dintre aceştia fiind tehnicieni care repară turbine, atât în ţară, cât şi peste hotare. Sunt semne bune că vom avea know-how pentru proiectele ce urmează să de desfăşoare. În acest sens, s-a reuşit introducerea în nomenclator a unor noi meserii şi funcţii, această schimbare fiind necesară pentru încadrarea corectă, dar şi pentru atragerea de fonduri. Invitatul nostru a mai precizat că într-unul dintre cele 2 centre de pregătire ale companiei, cel din Constanţa, 3500 de oameni se califică anual în domeniul energiei eoliene.

Domnul Sebastian Enache a continuat într-o notă optimstă, arătând că toate proiectele eoliene vor conţine şi capacitate de stocare de 10-15%. "Transelectrica şi ANRE au aliniat zona de stocare, să poată oferi oportunităţi celor care produc energie variabilă", astfel că "proiectele de regenerabile, cu preponderenţă eolian şi fotovoltaic vor deveni energy pickere, nişte virtual power plant-uri care sunt integrate în mai multe surse de energie, logate la o baterie, care pot livra ori energie în bandă, ori pot ajuta şi pune umărul la stabilizarea sistemului energetic prin rezervă de putere".

Viitorul arată foarte bine în viziunea domnului Sebastian Enache, deoarece 4000 MW de energie eoliană vor fi instalaţi, parcurile respective nu se vor mai limita la Dobrogea, ci se vor răspândi în toate zonele ţării (mai ales E şi V).

Dezbatarea online "Energia eoliană, parte din mixul de energie curată al României", organizată de Asociaţia noastră, a adus în faţa publicului puncte de vedere diferite şi a creionat, considerăm noi, liniile de dezvoltare ale producţiei de energie eoliană din ţara noastră. Pentru a afla mai multe informaţii decât cele surprinse în prezentarea din acest articol, vă invităm să urmăriţi înregistrarea.