Asociaţia Pro Consumatori cere demisia preşedintelui ANPC

Asociaţia Pro Consumatori susţine că pe data de 1 iunie a asistat la o acţiune de dezinformare a consumatorilor români realizată de ANPC şi solicită demisia preşedintelui ANPC, conform unui comunicat de presă.

Eduardt Cozminschi, preşedinte ANPC, a acordat pe 1 iunie un interviu pentru postul de televiziune Digi24 în care susţinea că ANPC a retras de pe piaţă 32 de tipuri de măşti chirurgicale neconforme, care nu au trecut testele calitative ale UE.

APC cere preşedintelui ANPC să facă dovada controalelor efectute cu privire la cele 32 de tipuri de măşti neconforme, în maxim 3 zile de la data difuzării prezentului comunicat.

Comunicatul precizează că pe site-ul ANPC la secţiunea dedicată RAPEX-ului nu există nicio postare referitoare la cele 32 de tipuri de măşti, respectiv câteva mii de bucăţi, despre care preşedintele ANPC afirmă că ar fi fost retrase de la comercializare.

În situaţia în care preşedintele ANPC nu-şi prezintă demisia de onoare pentru afirmaţiile nefondate cu privire la acţiunile de control care au fost notificate pe platforma Comisiei Europene Safety Gate (fost RAPEX) de către alte state membre ale Uniunii Europene, Aociaţia Pro Consumatori solicită Primului Ministru al României, domnul Ludovic Orban, să-l demită pe actualul preşedinte al ANPC.

Totodată, pentru o informare corectă a consumatorilor români cu privire la măştile neconforme descoperite la comercializare de către alte state ale Uniunii Europene pe pieţele acestora, Asociaţia Pro Consumatori precizează:

La data interviului acordat de preşedintele ANPC, pe platforma Comisiei Europene Safety Gate fuseseră notificate 41 de măşti neconforme de următoarele 9 ţări membre ale UE : Polonia (13 notificări), Belgia (13 notificări), Danemarca (11 notificări), Portugalia (3 notificări), Spania (2 notificari), Croaţia (1 notificare), Slovenia (1 notificare), Estonia (1 notificare), Luxemburg (1 notificare). Menţionăm faptul că două mărci de măşti Daddy Baby şi NEP, ambele fabricate în China au fost notificate atât de Belgia, cât şi de Portugalia.

ANPC este punctul naţional de contact pe platforma Safety Gate, conform legii ANPC ar fi trebuit să verifice dacă pe piaţa din România există la comercializare măşti neconforme ori de câte ori altă ţară membră a Uniunii Europene ar fi făcut o notificare în legătură cu depistarea pe piaţa acestora a unor măşti neconforme.

Primele notificări cu privire la existenţa pe piaţa UE a unor măşti neconforme au fost făcute de către Belgia la sfârşitul lunii aprilie, notificări care se găsesc în raportul 17 de pe platforma Safety Gate aferent perioadei 17 aprilie - 24 aprilie 2020.

La 7 din cele 41 de măşti neconforme nu se cunoaşte nici marca, nici ţara unde au fost fabricate, toate cele 7 măşti fiind identificate de către Polonia pe piaţa acesteia, bineînţeles în urma unor încercări realizate în laboratoare acreditate.

Recent a fost publicat raportul 23 al platformei Safety Gate aferent perioadei 29 mai - 5 iunie 2020, unde apar încă 7 mărci de măşti neconforme fabricate în China, care au fost identificate în urma unor teste de laborator de către următoarele ţări: Malta (3 mărci de măşti neconforme), Polonia (3 mărci de măşti neconforme) Estonia (o marcă de mască neconformă), Belgia (o marcă de mască neconformă). Marca de mască Adiutor a fost notificată ca fiind neconformă atât de Malta, cât şi de Estonia.

Din cele 48 de măşti neconforme publicate în perioada 24 aprilie 2020 - 5 iunie 2020 pe platforma Safety Gate, 37 au fost fabricate în China, la 7 măşti nu se cunoaşte nici marca, nici ţara unde au fost fabricate, iar celelalte 4 mărci de măşti neconforme din totalul de 48 au fost fabricate în Mexic (2 măşti neconforme), respectiv Danemarca (2 măşti neconforme).

Cele 48 de mărci de măşti prevăzute cu filtru de particule au fost declarate neconforme pentru unul din următoarele motive: eficienţa de filtrare a particulelor şi a microorganismelor rezultată în urma testării a fost găsită mai mică decât eficienţa declarată de producător; lipsa ţării de origine pe ambalajul individual sau colectiv; masca nu era certificată de un organism terţ, dar pe ambalaj exista marcajul CE; masca nu se adapta corespunzător pe faţă.

Având în vedere consecinţele grave la adresa sănătăţii datorită folosirii unor măşti neconforme de către consumatori, Asociaţia Pro Consumatori a solicitat la data de 1 iunie 2020 ca în termen de 5 zile lucrătoare să i se răspundă la o serie de întrebări de către următoarele instituţii ale statului român responsabile de siguranţa consumatorului pe perioada stării de alertă, astfel:

Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor i s-au adresat următoarele întrebări:

ANPC ca punct naţional de contact în reţeaua Uniunii Europene de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase "Safety Gate" are cunoştinţă de notificările ţărilor membre cu privire la existenţa pe piaţa Uniunii Europene a zeci de măşti neconforme, care din păcate sunt folosite şi de consumatorii români pentru a se proteja împotriva infecţiei cu virusul SARS-CoV-2? Dacă da, Asociaţia Pro Consumator roagă să i se comunice câte dintre mărcile de măşti notificate de ţările membre UE ca fiind neconforme au fost identificate pe teritoriul ţării noastre, respectiv ce cantitate a fost retrasă de la comercializare?

Experţii APC au constatat că acest tip de produs se comercializează şi în magazine nespecializate. În urma achiziţionării unui număr semnificativ de mărci de măşti folosind atât comerţul electronic, cât şi comerţul clasic, s-a constatat că aceste produse nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare. APC solicită să i se comunice dacă la nivelul structurilor teritoriale ale ANPC s-au realizat controale cu privire la acest produs şi ce neconformităţi au fost descoperite, precum şi sancţiunile aplicate cu ocazia realizării acestor controale.

În comunicat se face menţiunea că ANPC nu a răspuns la întrebările de mai sus.

Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) i s-au adresat următoarele întrebări:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România are cunoştinţă despre notificările ţărilor membre de pe platforma "Safety Gate" a Comisiei Europene cu privire la existenţa pe piaţa Uniunii Europene a zeci de măşti neconforme, care din păcate sunt folosite şi de consumatorii români pentru a se proteja împotriva infecţiei cu virusul SARS- CoV-2?

Dacă da, APC roagă să i se comunice câte dintre mărcile de măşti de faţă notificate de ţările membre UE ca fiind neconforme au fost identificate pe teritoriul ţării noastre, respectiv ce cantitate a fost retrasă de la comercializare?

Câte mărci de măşti de faţă pentru protecţia împotriva virusului SARS-CoV-2 au fost avizate de ANMDM în conformitate cu dispoziţiile art. 926 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare? APC roagă să I e comunice datele principale de identificare ale acestora (marca, ţara de origine, importator).

În comunicat se face menţiunea că ANMDM nu a răspuns la întrebările de mai sus.

Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă i s-au adresat următoarele întrebări:

Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă are cunoştinţă despre notificările ţărilor membre de pe platforma "Safety Gate" a Comisiei Europene cu privire la existenţa pe piaţa Uniunii Europene a zeci de măşti de faţă neconforme, care din păcate sunt folosite şi de consumatorii români pentru a se proteja împotriva infecţiei cu virusul SARS- CoV-2? Dacă da, APC roagă să i se comunice câte dintre mărcile de măşti de faţă notificate de ţările membre UE ca fiind neconforme au fost identificate pe teritoriul ţării noastre, respectiv ce cantitate a fost retrasă de la comercializare?

Experţii APC au constatat că acest tip de produs se comercializează şi în magazine nespecializate. În urma achiziţionării unui număr semnificativ de mărci de măşti folosind atât comertul electronic, cât şi comerţul clasic, APC A constatat că aceste produse nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare. Aşadar, APC solicită să I se comunice dacă la nivelul structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne s-au realizat controale mixte (Ministerul Sănătăţii, ANPC, ANMDM) cu privire la acest produs şi ce neconformităţi au fost descoperite, precum şi sancţiunile aplicate cu ocazia realizării acestor controale.

Experţii APC au constatat că mulţi consumatori, în special persoane tinere folosesc aceste măşti de faţă şi în spaţiile publice deschise. APC întreabă de ce nu se atrage atenţia prin intermediul canalelor de comunicare că purtatul măştii de faţă în spaţiile publice deschise nu are niciun beneficiu pentru cei care le poartă, dimpotrivă le poate creea probleme de sănătate?

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nu a răspuns la întrebările de mai sus.

Prin Ordinul nr. 874/81/22 mai 2020 privind instituirea obligativităţii purtării măştilor de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă (15 mai-15 iunie 2020) emis de Ministerul Sănătătii şi Ministerul Afacerilor Interne s-au prevăzut următoarele excepţii de la purtarea măştii: persoana care suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare, persoana care desfăşoară activităţi fizice intense şi copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

În momentul achiziţionării unei măşti de protecţie trebuie să verificaţi existenţa următoarelor informaţii pe ambalajul individual sau colectiv al acestui produs: datele de identificare ale producătorului; materialul din care este confecţionată masca (bumbac, poliamida etc); existenţa marcajului CE şi denumirea organismului care a certificat produsul; marca, respectiv modelul; codul de bare; datele de identificare ale lotului din care face parte acel produs; natura protecţiei asigurate prin purtare (virusuri, bacterii, polen, praf, smog, picături/stropi de salivă/strănut etc); eficienţa minimă de filtrare; instrucţiunile de folosire să fie în limba română; instrucţiunile de întreţinere la măştile cu mai multe cicluri de purtare, respectiv temperatura de spălare şi de călcare a acestora.

Dumitru Bălan, Tehnician nutritionist, declară: "Purtarea obligatorie a măştilor de protecţie în spaţiile închise este una dintre cele mai controversate măsuri adoptate de către autorităţile noastre, ţinând cont că până în acest moment nu există un consens ştiinţific în privinţa eficienţei utilizării acestor măşti. De altfel, acest aspect a fost sesizat întâi de statele nordice precum Suedia şi Danemarca care nu au impus purtarea măştilor de protecţie în spaţiile publice închise, motivând această alegere ca urmare a lipsei studiilor care să ateste eficienţa utilizării lor. Recent, Austria s-a alăturat statelor care nu au impus purtarea măştilor de protecţie în spaţiile publice închise de către cetăţenii săi, iar această decizie nu a dus nicidecum la creşterea numărului de persoane infectate cu noul virus, ba dimpotrivă. Iar Bulgaria se va alătura acestui grup începând cu data de 15 iunie, purtarea măştilor de protecţie nemaifiind obligatorie şi probabil că acest lucru se va întâmpla în curând şi în majoritatea statelor europene, sesizând astfel inutilitatea aplicării acestei măsuri. Decizia impunerii autorităţilor române de a adopta obligativitatea purtării măştilor de protecţie s-a bazat pe argumentul conform căruia se va reduce riscul contaminării, ţinând cont că cei mai mulţi oameni sunt purtători asimptomatici de Covid-19, considerându-se că ar putea constitui un vector de transmisie al virusului pentru celelalte persoane sănătoase regăsite în comunitate. Doar că acest raţionament a fost demontat de concluziile ultimului studiu efectuat de cercetătorii chinezi, demonstrând că o persoană infectată care nu are simptomele bolii, nu transmite virusul mai departe. Iar din 455 de persoane care au intrat în contact cu un singur pacient infectat, dar asimptomatic, niciuna nu a fost infectată cu Covid-19. Şi nu trebuie omis faptul că 25% din cele 455 persoane sufereau de afecţiuni cardiovasculare, intrând practic în categoria principală de risc. Cu alte cuvinte, din acest moment nicio persoană nu ar mai trebui să se teamă de o posibilă infectare cu acest virus în urma contactului cu cei din jur, din moment ce asimptomaticii nu îl transmit membrilor comunităţii şi nici nu se mai justifică purtarea măştii de către persoanele sănătoase, dacă ne raportăm şi la concluziile CDC care a furnizat o rată a deceselor a celor suferinzi de Covid-19 de aprox. 0,26%, fiind similară cu cea a gripei sezoniere care circulă în fiecare an. O rată asemănătoare a deceselor la Covid-19 a fost anunţată în urmă cu câteva săptămâni de către echipa de epidemiologi ai Universităţii Stanford, avansând un procent cuprins între 0,1% şi 0,2%, ca atare nu se mai justifică prelungirea măsurii de a purta măştile de protecţie în spaţiile publice închise. Nu de altceva, dar zilnic constat foarte multe situaţii în care copiii sau adulţii stau afară cu măştile pe faţă în timp ce se plimbă cu trotineta şi cu bicicleta, sau în timp ce aleargă, iar asta înseamnă că românii nu ştiu nici astăzi în ce condiţii de siguranţă se poartă o mască, riscurile fiind mai mari decât beneficiile in acest caz. Este adevărat că la acest haos au contribuit şi deciziile autorităţilor care la începutul pandemiei au recomandat purtarea măştilor "numai dacă suspectăm că suntem răciţi sau dacă ne aflăm în apropierea unor oameni bolnavi". Ulterior, în multe oraşe, primarii de acolo au impus obligativitatea de a purta măştile de protecţie în spaţiile deschise, iar de aproape trei săptămâni suntem obligaţi cu toţii să le purtăm în spaţiile publice închise. Trebuie să luăm în calcul şi că ambalajele măştilor de protecţie specifică destul de clar că "aceste produse nu asigură nicio protecţie împotriva virusului Covid-19 sau a altor tulpini de virusuri şi contaminanţi". Iar purtarea măştii nu face decât să îţi dea un sentiment fals al siguranţei tale, crescând astfel şi mai mult riscul de a capta un microb de orice fel, întrucât contactul mâinilor murdare cu faţa este mult mai des întâlnit în această situaţie decât în cazurile în care alegem să nu purtăm masca de protecţie. În plus, specialişti precum dr. Blaylock atrag atenţia că persoanele care poartă măştile de protecţie inhalează virusurile în mod constant, crescând în cele din urmă concentraţia acestora la nivel pulmonar şi în zona pasajului nazal. Prin purtarea măştii, virusul evacuat de organism nu va putea fi eliminat, de aceea se va concentra în pasajul nazal, penetrând nervii olfactivi şi putând migra către creier. Chiar şi în prezent, pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii din România, în cadrul secţiunii Coronavirus (Covid-19) care se poate accesa dând click pe linkul http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/, vom regăsi cele 10 elemente comportamentale care trebuie urmate, iar a şaptea recomandare specifică negru pe alb "să utilizăm masca de protecţie doar în cazul în care suspectăm că suntem bolnavi sau în cazul în care acordăm asistenţă persoanelor bolnave". Iar dacă mai luăm în calcul şi poziţia oficială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care nu recomandă nici în prezent măştile de protecţie persoanelor sănătoase, atunci constatăm că haosul este şi mai mare. Practic, nici în acest moment românii nu ştiu cum ar trebui să procedeze pentru a se proteja cu adevărat, în aşa fel încât să nu le fie afectată sănătatea. Problema este că guvernanţii noştri care au decis să oblige populaţia să poarte masca de protecţie pe faţă în spaţiile publice închise nu au făcut precizări şi asupra modului în care ar trebui să se utilizeze corect aceste măşti, în aşa fel încât să nu se transforme în arme letale, mai ales dacă cei care le poartă desfăşoară o activitate fizică sau dacă suferă de o afecţiune respiratorie. Iar dacă ne gândim că foarte mulţi dintre politicienii care au adoptat această măsură nu poartă masca de protecţie în incinta spaţiilor publice închise, atunci este firesc să ne simţim discriminaţi, constatând că nu suntem egali în faţa legii."

Ingrid Bălan, medic specialist pediatrie, declară: "Da, măştile de protecţie sunt dăunătoare dacă nu sunt folosite corespunzător, mai ales dacă oamenii care le poartă pe faţă desfăşoară activităţi sportive chiar şi în spatiile deschise. Astfel, cantitatea de dioxid de carbon pe care o inhalezi în timpul sportului creşte vertiginos, privând creierul de o oxigenare optimă dacă porţi masca pe faţă. Şi dacă o faci pe o perioadă mai lungă de timp, scade saturaţia în oxigen a plămânilor. Referitor la acest subiect, editorialul New York Daily News ne informa la data de 7 mai că doi elevi chinezi în vârstă de 14 ani au murit în timp ce au fost obligaţi să poarte măştile pe faţă în sala de sport. La data de 16 mai, un articol publicat în acelaşi editorial ne informa că un bărbat în vârstă de 26 ani din Wuhan, China, a suferit un episod sever de pneumotorax, după ce a alergat peste doi kilometri cu masca de protecţie pe faţă. În cazul de faţă, medicii au descoperit că plămânul stâng al bărbatului s-a comprimat cu 90 la sută, deplasându-i inima în partea dreaptă a corpului. Iar dacă ne gândim că în România sunt zeci de mii de oameni suferinzi de boli respiratorii sau pulmonare cronice care nu ştiu că au o contraindicaţie de a purta masca de protecţie, atunci riscurile utilizării acesteia pe o perioadă îndelungată în spaţiile închise sunt şi mai ridicate. Nici nu doresc să îmi imaginez cum un copil poate să stea vara cu masca pe faţă în timpul examenelor naţionale sau în sala de curs în care îşî desfăşoară activitatea pe parcursul a câteva ore.

Iar riscul ca acel copil să sufere de o complicaţie creşte proporţional cu durata în care este obligat să poarte acea mască pe faţă, saturaţia în oxigen a plămânilor scăzând şi afectând capacitatea de atenţie a copilului. De altfel, un neurochirurg celebru din SUA, dr Russel Blaylock avertizează că măştile prezintă riscuri severe pentru persoanele care le poartă şi recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă acestea nu suferă de vreo infecţie respiratorie. Astfel, purtarea măştii este asociată cu multe probleme de sănătate pentru oamenii care le poartă, numeroase studii de specialitate confirmând această ipoteză. Dr Blaylock ne spune în mod constant că aceste probleme pot varia de la dureri de cap până la hipoxie sau la alte complicaţii grave, care pot pune viaţa în pericol a persoanelor care poarta masca de protectie. În ceea ce priveşte cauza durerilor de cap, cea mai mare parte a dovezilor indică hipoxia şi/sau hipercapnia drept cauză a lor, reprezentând reducerea oxigenării sângelui (hipoxie) printr-o creştere a nivelului de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Un studiu intitulat "Effectiveness of N95 respirators versus surgical masks against influenza" publicat la începutul lunii februarie în China a analizat evidenţele bazelor de date ştiinţifice în care se regăseau 9171 participanţi şi a concluzionat că purtarea măştilor N95 comparativ cu măştile chirurgicale nu este asociată deloc cu un risc mai scăzut de a capta gripa sau alte infecţii virale, nefiind diferenţe majore între cele două tipuri de măşti. Astfel, nu se recomanda purtarea măştilor N95 de către publicul larg, fiind o măsură total ineficientă, în ciuda faptului că am sesizat destule persoane care le utilizează zi de zi. Studiul "Headaches associated with personal protective equipment- a cross sectional study among frontline healthcare workers during Covid -19" publicat în luna mai a anului 2020 a analizat evoluţia stării de sănătate a 158 de cadre medicale din Singapore care au fost obligate să poarte măştile N95 şi ochelarii de protecţie în timpul pandemiei cu Covid-19, iar rezultatele au fost destul de îngrijorătoare, întrucât 81% din asistentele şi medicii de acolo au început să aibă dureri de cap. De aceea, solicit autorităţilor noastre să gândească în cel mai scurt timp nişte soluţii constructive, în aşa fel încât copiii şi adultii să nu fie obligaţi să poarte masca de protecţie în spaţiile închise, fiindcă în acest mod se poate preveni declanşarea unor probleme de sănătate. Şi atât timp cât riscul de infectare cu Covid 19 în rândul copiilor tinde către 0 fără ca ei să fie vectori de contaminare în rândul membrilor comunităţii, nu este firesc să fie obligaţi să poarte masca pe faţă în timpul desfăşurării unei activităţi intelectuale sau sportive în incinta şcolilor, fiindcă aceasta poate să le facă mai mult rău decât bine, iar sănătatea nu are preţ, ca atare trebuie apreciată mai mult de către politicienii care gestionează această criză."

Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori, declară: "Instituirea obligativităţii purtării măştii în spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă pe durata stării de alertă, fără ca statul român prin instituţiile sale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, respectiv Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România să verifice parametrii care definesc calitatea şi siguranţa măştilor provenite atât din importurile de măşti, cât şi din producţia internă de astfel de echipamente individuale de protecţie, pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor care au neşansa de a achiziţiona o mască de protecţie neconformă/falsificată. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) are obligaţia ca punct naţional de contact pentru platforma Comisiei Europene Safety Gate de a verifica existenţa la comercializare pe piaţa românească a oricărei mărci de mască de protecţie notificată ca fiind neconformă de către o altă ţară membră a Uniunii Europene. În situaţia identificării unor astfel de produse trebuie să informeze prin toate canalele de comunicare consumatorii, lucru pe care nu l-a făcut. Instituţiile statului român trebuie să înţeleagă că în relaţia cu consumatorii au atât drepturi, cât şi obligaţii, iar nerespectarea acestui principiu duce la scăderea încrederii consumatorilor în aceste instituţii."