Investigaţiile în energie şi sectorul bancar, priorităţi ale Consiliului Concurenţei în 2023

Finalizarea investigaţiilor demarate în energie şi în sectorul bancar sunt priorităţile conducerii Consiliului Concurenţei în cursul acestui an, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei publice, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat şi un scurt bilanţ al activităţii din 2022.

"Anul acesta va fi un alt an dedicat ajutorului de stat, şi mă refer atât la evaluarea măsurilor ce implică fonduri europene, cât şi la finalizarea cazurilor aflate în analiza Comisiei Europene, cum sunt Tarom, CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara. Vom finaliza o serie de investigaţii şi ne vom continua eforturile de a supraveghea cu atenţie deosebită sectoarele sensibile, cum sunt energia, produsele alimentare, serviciile financiare, iar in cazul în care constatăm încălcări ale legii, vom interveni şi le vom sancţiona", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

În domeniul energiei, inspectorii din cadrul instituţiei au în derulare două

investigaţii ce vizează un posibil comportament abuziv al companiilor Distribuţie Energie Electrică România SA (membră a grupului CEZ) şi, respectiv, Distribuţie Energie Oltenia SA (din grupul Electrica), pe piaţa distribuţiei de energie electrică aferentă zonelor geografice pentru care cei doi operatori deţin licenţă de distribuţie.

În ceea ce priveşte investigaţiile derulate de Consiliul Concurenţei la companiile din energie, Bogdan Chiriţoiu a precizat: "Noi privim partea în care companiile deţin o mare pondere din piaţă, în special la branşamente - unde avem o investigaţie în curs în ceea ce priveşte zona de electricitate, pe care dorim să o finalizăm în cursul acestui an. Vrem să extindem această investigaţie şi cu privire la conectarea la reţelele de transport şi distribuţie a noilor investiţii în energiile regenerabile, deoarece este important ca noile capacităţi de producţie din acest domeniu să fie conectate la reţelele Transgaz şi Transelectrica. Ne vom uita la cei care au reţelele şi la modul în care aprobă conectările la aceste reţele".

Referitor la majorările de preţ care au intervenit în energie în ultimii doi ani, pentru situaţia din ţara noastră preşedintele Consiliului Concurenţei a găsit un singur vinovat: modul în care funcţionează piaţa de energie din România.

"Preţurile la energie au crescut în toată Europa. Preţurile nu au crescut deoarece ar fi furat companiile sau s-ar fi înţeles; au crescut în toată Europa. Unde s-a greşit însă în România este că piaţa noastră nu era la fel de bine gândită ca pieţele din vest, iar şocul creşterii preţurilor s-a dus direct în consumatori, în special în consumatorii industriali, care în primă fază nu au fost protejaţi deloc de către stat. În alte ţări acest şoc a fost împărţit între cel care vinde energie şi consumatori, deoarece existau contracte pe termen lung. Acolo, chiar dacă preţurile au crescut, producătorii şi furnizorii cu contracte pe termen lung au fost nevoiţi să vândă la preţul mic, existent în contract şi de aceea şocul creşterii preţurilor la energie ajunge abia acum la populaţia şi la industria din statele respective. La noi, ori contractele erau toate pe termen scurt şi atunci evident că noile contracte au fost încheiate la preţuri mai mari, ori companiile din energie puteau să iasă din contract, prin denunţarea acestuia şi încheierea unui contract la un preţ mai mare. Noi îi lăsăm prea uşor pe furnizori să iasă din contracte. De aceea, îmi doresc ca odată reveniţi la condiţiile de piaţă liberă să văd că furnizorii de la noi din ţară îşi asumă şi riscul preţului din contract", a spus Bogdan Chiriţoiu.

În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor din energie, preşedintele Consiliului Concurenţei speră să se revină mai repede la piaţa liberă, faţă de termenul prevăzut în legea prin care Parlamentul a adoptat OUG 119/2022 şi care stabileşte că plafonarea va fi în vigoare până la 31 martie 2025.

"Plafonarea aplicată este văzută ca o măsură de siguranţă pentru consumatorii casnici şi industriali. Ultima ordonanţă de urgenţă aprobată prin lege de Parlament spune că acest mecanism va fi în vigoare trei ani. Speranţa mea este că, dacă lucrurile externe se normalizează, atunci nu e nevoie să o menţinem trei ani. De aceea, printre priorităţile noastre se numără pregătirea condiţiilor pentru revenirea la piaţa liberă în energie. Avem un proiect în derulare cu OECD şi cu Banca Mondială în acest sens. Aşteptăm finalizarea studiului de către Banca Mondială, care va propune şi nişte soluţii, pe baza cărora să facem demersurile pentru luarea măsurilor în scopul revenirii la piaţa liberă în energie", a spus Bogdan Chiriţoiu.

Tot în domeniul energiei, în ceea ce priveşte recenta discuţie cu aplicarea taxei de solidaritate pentru compania OMV Petrom, preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că, în sppiritul legii, compania respectivă ar trebui să plătească această taxă, pentru că e clar că a beneficiat de creşterea preţurilor la gaze şi la carburanţi.

"Expresia e: unde-i lege, nu-i tocmeală. Acum, bănuiesc că legea nu e atât de neclară cât să nu înţeleagă lumea dacă trebuie să plătească sau nu. Legea transpune o hotărâre europeană. În toată Europa s-a spus: companiile astea din energie au beneficiat...; nu e vina lor, dar nu e nici meritul lor că au aceste profituri, că au crescut mult preţurile în energie, şi atunci e cumva incorect să le rămână profiturile, pentru că au rezultat din invazia rusească, nu dintr-o performanţă managerială deosebită a lor. Şi atunci nu e corect să le rămână lor profiturile astea foarte mari; trebuie să ia şi statul o parte, mai ales că statul, undeva, trebuie să îi ajute pe cei care sunt afectaţi de creşterea asta mare de preşuri. Şi acesta e un lucru care se întâmplă. România l-a făcut, a fost a doua ţară care a introdus această taxare specială pentru firmele din electricitate şi gaze. După Spania, am fost prima ţară care a introdus-o la sfârşitul lui 2021. Acum Uniunea a zis: dar şi ăştia din petrol, nu numai energie, numai electricitate şi gaze...Şi a venit statul nostru cu această ordonanţă. Deci, logic ar fi să plătească, că ăsta a fost sensul. Da, Petrom e clar că a beneficiat de creştere a preţului", a spus Bogdan Chiriţoiu.

• Suspiciuni de manipulare a indicelui Robor de către sectorul bancar

O altă investigaţie aflată în derulare şi ale cărei rezultate sunt aşteptate la finalul anului 2023 sau cel mai târziu în ianuarie 2024 de către conducerea Consiliului Concurenţei este aceea demarată anul trecut cu privire la manipularea indicelui Robor de către sectorul bancar din ţara noastră.

"Am strâns un volum mare de date. Am avut nouă echipe trimise în inspecţie, adică 60 de oameni. Tot personalul nostru care se ocupă de investigaţii pe toate sectoarele numără aproape 80 de oameni. Mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în această strângere de date din sectorul bancar. Acum va dura o perioadă procesarea acestui volum de date. Procesarea datelor şi restul investigaţiei se vor încheia cel mai devreme la sfârşitul acestui an. Suspiciunea care a stat la baza investigaţiei este că băncile au manipulat indicele Robor. Vorbim despre băncile care sunt în sistemul Robor. Sigur, dacă apar indicii în timpul acestei investigaţii, ne putem uita şi la alte aspecte ale activităţii bancare", a spus Bogdan Chiriţoiu.

"Durata unei investigaţii este dată de complexitatea ei şi nu poate fi efectuată cu nou-angajaţi. În sectorul bancar, investigaţia se desfăşoară cu oameni care au expertiză în acest domeniu de activitate, care cunosc foarte bine procedurile şi garanţiile procedurale pe care trebuie să le asigure părţilor. Legislaţia noastră este aliniată perfect cu aceea existentă în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că avem un set de garanţii procedurale pe care trebuie să le respectăm în relaţiile cu companiile. Noi nu facem doar solicitări de informaţii, ci şi inspecţii care seamănă aproape cu percheziţiile. Se copiază, se clonează calculatoarele companiilor implicate. În momentul în care revii la sediul băncii cu aceste clone, ele se deschid doar în prezenţa părţilor şi avocaţilor acestora, pentru a nu interfera în alte tipuri de informaţii care pot fi în acele calculatoare. Toată această procedură, care uneori este contestată în instanţă, atrage o durată mai mare a investigaţiei derulate", a spus Daniela Bădoiu, director general al Consiliului Concurenţei.

• Bogdan Chiriţoiu: "Suntem preocupaţi de creşterea preţurilor RCA la asigurători"

Preşedintele Consiliului Concurenţei a arătat că, după falimentul City Insurance înregistrat în urmă cu peste un an, instituţia publică pe care o conduce a monitorizat evoluţia preţurilor la poliţele RCA şi că în acest moment există o îngrijorare privind creşterea preţului la asigurători.

"După falimentul City Insurance, o anumită creştere era de aşteptat pentru că respectiva companie era un fel de Caritas. După ce a dispărut din piaţă, ne aşteptam la o anumită majorare a preţurilort, dar constatăm că majorarea este mai mare, peste rata inflaţiei. În acest domeniu colaborăm cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi vom vedea cum evoluează lucrurile în continuare. Este o zonă pe care o monitorizăm prin prisma creşterii rapide a preţurilor RCA. ASF susţine că în acest moment piaţa este îmbunătăţită şi din punctul de vedere al autorităţii de reglementare lucrurile sunt pe un drum bun. Dar noi suntem în continuare preocupaţi de creşterile de preţuri la asigurători", a spus Bogdan Chiriţoiu.

Domnia sa a amintit că anul trecut Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de 130.974.928 lei (aproximativ 26,6 milioane euro) 65 de companii şi Asociaţia Concesionarilor Dacia, Renault şi Nissan - ACODAREN, pentru că şi-au coordonat comportamentul, stabilind în comun, printre altele, un nivel fix al preţurilor pieselor de schimb şi al tarifelor de manoperă utilizate în relaţia cu anumite societăţi de asigurare. Din valoarea totală a amenzii aplicate, 120,9 milioane lei reprezintă cuantumul sancţiunilor plătite de Renault Commercial Roumanie SRL şi societăţile de asigurare implicate. Restul sumei până la 130 de milioane lei reprezintă amenzile aplicate reparatorilor auto care au luat parte la această înţelegere.

Preşedintele Consiliului Concurenţie a mai precizat că în cursul acestui an mai derulează investigaţii cu privire la un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de arhivare electronică/digitală şi arhivare fizică a documentelor, precum şi a altor activităţi conexe acestora.

produse electronice. Totodată sunt verificate posibile înţelegeri pentru fixarea preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de Samsung Electronics România SRL în relaţia cu partenerii săi, printre care Altex România SRL, Flanco Retail SA şi Dante Internaţional SA, pentru produsele electrocasnice şi IT&C. Alte investigaţii privesc o posibilă înţelegere între Holcim (Romania) S.A., CRH Ciment (Romania) S.A. şi Heidelbergcement România S.A. realizată prin împărţirea pieţei producţiei şi comercializării cimentului din România.

• Bilanţ pozitiv pe 2022

În cadrul conferinţei de presă, Bogdan Chiriţoiu a prezentat şi un scurt bilanţ al activităţii Consiliului Concurenţei pentru anul 2022.

"Anul trecut ne-am concentrat eforturile, mai mult decât în alţi ani, în domeniul ajutorului de stat, pentru a sprijini instituţiile să implementeze măsuri de sprijin care implică fonduri europene. Astfel, am evaluat măsuri de sprijin din fonduri locale, naţionale, europene, inclusiv PNRR, de aproape 145 de miliarde lei, reprezentând o creştere de 250% faţă de 2021. Aceste eforturi au fost necesare pentru că banii trebuie să ajungă rapid în economie, să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri şi la crearea de locuri de muncă, mai bine plătite. Şi în ceea ce priveşte activitatea «clasică» a instituţiei, am avut rezultate bune. Am autorizat un număr record de tranzacţii, am declanşat investigaţii în domenii importante, precum cea care vizează piaţa monetară interbancară şi am finalizat cazuri complexe, cum este cel care a implicat două pieţe adiacente: asigurări şi service-uri auto" a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a precizat că, din totalul investigaţiilor declanşate în 2022, aproximativ 40% au vizat înţelegeri de tip cartel, iar opt investigaţii s-au încheiat cu sancţiuni contravenţionale, fiind sancţionate 97 de companii, din care 90% au recunoscut încălcarea legii. În afara sancţiunilor contravenţionale menţionate mai sus în domeniul asigurărilor, Consiliul Concurenţei a mai aplicat şi următoarele amenzi:

- 15.120.946 lei (aproximativ 3 milioane euro) în total pentru trei companii (Generali S.p.A. UK Branch, Generali România, Omniasig) şi un broker de asigurări (Aon România), pentru încheierea unui acord pentru împărţirea clienţilor mari în patru licitaţii organizate de aceştia (Romatsa, Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - CNAB şi Romaero)

- 13.217.023 lei (2,7 milioane euro): Volvo România, pentru că s-a înţeles cu distribuitorii din reţeaua sa în privinţa teritoriului în care aceştia puteau revinde camioanele noi, medii şi grele, marca Renault; investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei cereri de clemenţă

- 10.080.926 lei (2 milioane euro): Mega Image, pentru furnizarea de informaţii inexacte privind preţurile unor produse de bază, precum uleiul de floarea-soarelui

- 4.886.811 lei (990.000 euro) în total pentru opt companii (Renania Trade SRL, Avanti SRL, Tricomexim SRL, T&T Invest SRL, Mariad Serv SRL, Litind SRL, Dalgeco Confecţii Textile SRL, Lingemann Beschaffungssysteme) de pe piaţa de produse şi echipamente de protecţie din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă care îşi coordonau comportamentul prin schimburi de informaţii sensibile din punct de vedere comercial cu scopul de a-şi creşte marjele de profit. Astfel, companiile şi-au împărţit clienţii, realizând strategii comune de abordare a acestora, astfel încât să se asigure că nu se vor concura.

Tot anul trecut, Consiliul Concurenţei a mai efectuat 18 inspecţii inopinate, în cadrul cărora au fost controlate 60 de sedii/puncte de lucru ale unor companii. Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

Bogdan Chiriţoiu a mai arătat că, la finalul anului trecut, Consiliul Concurenţei avea în derulare 28 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 10 au fost declanşate în 2022, restul fiind din urmă cu doi, trei sau chiar patru ani. În 2022, instituţia publică a finalizat şapte anchete sectoriale/studii/analize în domenii precum: farmaceutic (medicamente fără prescripţie medicală şi suplimente), transport alternativ; construcţii (întreţinerea şi reparaţia drumurilor din municipiile reşedinţă de judeţ); consultanţă fiscală şi audit financiar; aditivi alimentari etc.

Pe parcursul anului 2022, Consiliul Concurenţei a autorizat 94 de tranzacţii (concentrări economice), cele mai multe din ultimii 16 ani. Din acestea, două au fost autorizate cu condiţii, ambele vizând domeniul de sănătate: preluarea Muntenia Medical Competences (Argeş) de către Medlife SA cu condiţia plafonării tarifelor pentru serviciile de imagistică RMN şi CT pe care Grupul Medlife le va presta în judeţul Argeş, pentru o perioadă de cinci ani, cu o indexare anuală cel mult la nivelul ratei inflaţiei; preluarea de către Diagnostic Rapid SA a Onco Card SRL şi Onco Card Invest SRL, în condiţiile menţinerii unui anumit nivel al tarifelor practicate, precum şi a unor indicatori de calitate, pentru o perioadă de 5 ani, la nivelul judeţului Braşov.

În ceea ce priveşte Monitorul Preţurilor, Consiliul Concurenţei a constatat că anul trecut platforma online a fost accesată în sectorul carburanţilor de 33,6 milioane ori, în creştere cu circa 80% comparativ cu anul 2021.