ASOCIAŢIA PRO CONSUMATORI: Una din două conserve de fasole cu afumătură conţine E-uri

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat o analiză a 20 de mărci de conserve de fasole cu afumătură: Mandy Foods, Ardealul Fainoşag, Simplu, Sadu, Moldova în bucate, Bunătăţi de Topoloveni, Baroni, Atelier de mâncare Mediaş, Scandia Sibiu, Răsfăţ de la Marioara, Capricii şi Delicii, Cora, Spring Foods, Delicios, Carrefour, Silvania, Carpaţi, Casa Gustului, Auchan, Cara, comercializate în magazinele marilor reţele comerciale, informează instituţia într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

În unele conserve de fasole cu afumătură adaosul de sare atinge niveluri ridicate de până la 5,4 grame pentru o porţie/300 grame produs, depăşindu-se astfel necesarul zilnic de sare al unui adult.

Potrivit experţilor APC, românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare "iodată" decât cantitatea recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor - circa 40% din populaţia adultă a ţării noastre - precum şi numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare şi atacurile cerebrale. Cea mai bună soluţie ca să reduci consumul de sodiu este să înlocuieşti sarea cu arome şi condimente. Sarea este combinaţia dintre sodiu şi clor, iar sodiul consumat în exces este foarte dăunător organismului. Sodiul dublează riscul unui accident vascular cerebral, creşte tensiunea arterială şi este un factor favorizant în apariţia celulitei şi a tulburărilor grave de metabolism, afectând rinichii şi ficatul.

La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând, identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs pe baza informaţiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de conservă de fasole cu afumătură. În cele 20 de conserve de fasole cu afumătură s-au identificat 13 aditivi alimentari, după cum urmează: ascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, polifosfaţi de sodiu, glutamat monosodic, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid ascorbic, caragenan, gumă de xantan, eritorbat de sodiu, gumă guar, caramel, acid citric, se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte prezenţa aditivilor de mai sus în conservele de fasole cu afumătură analizate, situaţia se prezintă astfel:

Două conserve de fasole cu afumatură din 5 conţin nitrit de sodiu!

Una din 5 conserve de fasole cu afumătură conţine ascorbat de sodiu!

Una din 3 conserve de fasole cu afumătură conţine polifosfaţi de sodiu!

Una din 3 conserve de fasole cu afumătură conţine monoglutamat de sodiu!

Una din 5 conserve de fasole cu afumătură conţine caragenan!

Una din 4 conserve de fasole cu afumătură conţine aromă de fum!

În ceea ce priveşte impactul pe care îl au aditivii alimentari din conservele de fasole cu afumătură asupra sănătăţii consumatorilor, aceştia trebuie să cunoască efectele E-urilor pe termen mediu şi lung, astfel:

Aromele artificiale reconstituie orice tip de aromă naturală, fiind adăugate produselor alimentare pentru a le modifica mirosul şi/sau gustul în direcţia inducerii unor percepţii organoleptice false.

Aroma de fum este un produs obţinut prin fracţionarea şi purificarea unui condensat de fum, care se foloseşte de către unii procesatori de alimente din considerente legate de costul mai mic al utilizării acestora comparativ cu costul afumării cu fum natural obţinut din diferite esenţe de lemn. Din păcate, aroma de fum este o substanţă cu potenţial cancerigen.

E 150a - caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 150d - caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E202 - sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 211- benzoat de sodiu, conservant sintetic care, în reacţie cu acidul ascorbic, generează benzen, substanţă toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission - USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conţinut de benzen cuprins între 7 şi 89 ppm (părţi per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm.

E250 - Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. În ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.

E 300 - acid ascorbic este un agent antioxidant obţinut din glucoză şi care în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi formarea calculilor la rinichi.

E301 -ascorbatul de sodiu se foloseşte ca antioxidant şi este sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid natural), care se găseşte în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor.

E 330 - acid citric - este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparţine clasei de acizi carboxidici şi este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale şi poate ataca smalţul dinţilor. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E407 - Caragenanul este un gelifiant, agent de îngroşare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

E412 - Guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator şi agent de îngroşare. Poate provoca greaţă, flatulenţă şi crampe.

E415 - Guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenţă, diaree, crampe abdominale şi scăderea glicemiei.

E452 - Polifosfaţii pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale şi creşterea valorii colesterolului. Polifosfaţii dezechilibrează balanţa calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, favorizând apariţia osteoporozei.

E621 - Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

"Lipsa de reglementare adecvată şi mai ales lipsa controlului sever în industria alimentară au facilitat instalarea unei stări de libertate rău înţeleasă la nivelul producţiei de alimente, spre dauna consumatorilor. Citirea etichetelor, considerată de unii autori singura posibilitate a consumatorilor de a cunoaşte realitatea - o realitate dezolantă - nu aduce nicio satisfacţie şi nu compensează sentimentul de victimă al consumatorului. Mai mult, stresul creat de sentimentul neputinţei de a te apăra de sistemul viciat aduce angoasă, boală, morbiditate. În plus, câţi dintre consumatori înţeleg corect informaţiile de pe etichetele ambalajelor, informaţii pe care producătorii le tot mişcă în sens incomprehensiv, făcându-le tot mai greu de înţeles. Din acest punct de vedere sunt mai liniştiţi cei care nu se interesează de astfel de informaţii şi care compun două tabere: unii merg pe calea trasată de mesajul promoţional (nefiind presaţi de lipsa de bani), ceilalţi (mai nenorocoşi) merg la preţul minim. Nevoia de corectare aparentă a lipsurilor materiilor prime tot mai modeste folosite pentru producerea conservelor de fasole cu afumătură, dorinţa de prelungire a termenului de valabilitate a produsului, intenţia de a conferi caracteristici senzoriale tentante pentru consumatori, tendinţa de aliniere a caracteristicilor produsului la cerinţe tot mai restrictive specifice dietelor pe care trebuie să le respecte mereu mai mulţi consumatori suferinzi etc. au condus la situaţia că lista ingredientelor din conservele de fasole cu afumătură comercializate curent în reţeaua comercială stârneşte nedumerire şi teamă, şi nu interes gastronomic. În privinţa efectelor ingredientelor şi aditivilor cu acţiune nocivă asupra corpului uman, trebuie remarcat că toate sistemele organismului sunt afectate, în măsură mai mare sau mai mică, mai curând ori mai târziu, dacă se permanentizează consumul de conserva de fasole cu afumătură." Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

"La alegerea unei conserve de fasole cu afumătură trebuie să aveţi în vedere cantitatea de fasole şi carne din respectivul produs, principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi, conţinutul de sare, evitându-se acele conserve care au în compoziţie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, polifosfaţii, benzoatul de sodiu, sorbatul de potasiu şi nitritul de sodiu. Consumatorii nu trebuie să achiziţioneze conservele de fasole cu afumătură care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele de fasole cu afumătură nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor, femeilor însărcinate şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare", a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.