Asociaţia Română pentru Smart City anunţă cum pot oraşele inteligente să reducă efectele pandemiei

În contextul epidemiologic mondial actual, rezilienţa oraşelor inteligente este pusă la încercare, iar acestea se străduiesc în timp real să dezvolte şi să implementeze tehnologii care pot stopa criza în domeniul sănătăţii populaţiei, ce are loc în present, afirmă Asociaţia Română pentru Smart City, intr-un comunicat, remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, în acest context, Coreea de Sud a dezvoltat o aplicaţie special pentru cei aflaţi în carantină, pentru ca aceştia să poată să ţină legătura în timp real cu cei care sunt responsabili de cazul lor.

"Aplicaţia foloseşte şi date GPS pentru a urmări locaţia celor aflaţi în carantină şi pentru a se asigura că aceştia nu încalcă regulile de carantină. Totodată, aplicaţia "Corona 100" foloseşte date oferite de Guvern şi avertizează utilizatorii atunci când sunt la 100 de metri distanţă faţă de o locaţie unde a fost prezentă o persoană infectată cu COVID-19. ", menţionează reprezentanţii asociaţiei.

Sursa citată anunţă că, în SUA, Bloomberg Philanthropies a lansat un program de sprijin pentru primarii din SUA, care să îi ajute să răspundă la epidemia de COVID-19. Programul oferă asistenţă tehnică virtuală, pregătirea virtuală cu experţi în comunicarea de criză şi criza leadership, şi informaţii exacte despre virus care să vină în sprijinul liderilor locali.

Conform Asociaţie Române pentru Smart City, în timpul unei epidemii/pandemii, rezilienţa oraşelor inteligente este testată, iar capacitatea de răspuns a celor din urmă la evenimentele din timp real, care afectează populaţia şi bunăstarea social trebuie să fie adecvată.

"Amoy Gardens este un grup de 19 blocuri turn în Hong Kong, care adăposteşte nu mai puţin de 19.000 de oameni - sufficient pentru a popula mai multe sate rurale. În 2003, acesta a devenit centrul dramatic al atenţiei lumii când 321 de rezidenţi au fost diagnosticaţi cu sindrom respirator acut sever sau SARS. Acumularea rapidă a cazurilor, în special în blocul E, a provocat panică. Poliţia şi personalul medical, purtând costume de protecţie, au fost staţionate la intrare pentru a împiedica pe cineva să plece sau să intre. Întregul bloc a fost pus în carantină. Izbucnirea a reprezentat o ripostă concludentă pentru oricine credea încă că bolile infecţioase sunt istorice sau că sunt limitate la ţări improvizate sau aflate în conflict. Şi a arătat cum oraşele pot fi incubatoare terifiante.", informează comunicatul remis.

Potrivit anchetei oficiale realizate, s-a constatat că locul de reproducţie pentru coronavirusul SARS din clădirile Amoy a fost sistemul de toaletă. Fiecare bloc avea opt stive verticale de sol pentru a lua deşeurile din toalete, bazine şi băi, dar prea puţină apă trecea pentru a le arunca pe toate. Picăturile de apă contaminate au fost suflate înapoi de ventilatoarele din aerul din baie.

"SARS nu a rămas în Hong Kong, cu toate că avea originea acolo. A fost văzută pentru prima dată în China continental şi a călătorit dintr-un oraş important în altul şi altul. Oraşele sunt acum legate de aeronavele rapide folosite de milioane de oameni. În ceea ce priveşte infecţiile virale, este aproape ca şi când trăim cu toţii în acelaşi oraş acum. În mod ironic, însă, adevărata cheie a răspândirii unor astfel de infecţii o reprezintă oamenii care încearcă să salveze viaţa celor care se îmbolnăvesc brusc. SARS în China şi Ebola în Kikwit, în Republica Democrată Congo, în 1995, au fost răspândite mai întâi de nefericiţi lucrători din spital, care au fost infectaţi înainte de a-şi da seama cu ce se confruntă.", arată asociaţia.

• Puteţi citi articolul integral la: ce trebuie să ştii despre COVID-19 şi Smart City