LIVE - VIDEO Conferinţa "Energia în priză" - ediţia a XII-a -

Actualizare - Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA: "Energia eoliană reprezintă între 15% şi 18% din producţia ţării"

Energia eoliană reprezintă între 15% şi 18% din producţia de energie din ţara noastră, ceea ce este încă o pondere foarte mică iar capacitatea de extindere a instalaţiilor eoliene nu este satisfăcătoare, este de părere Liviu Gavrilă, vicepreşedintele RWEA.

"Noi reprezentăm între 15% şi 18% din producţia de energie. În următorii ani urmează să se instaleze extrem de puţine instalaţii eoliene, faţă de ce ar trebui să se instaleze. Practic avem câteva sute de megawaţi care au contracte de cofinanţare semnate. Sunt alte câteva sute de megawaţi cu comenzi deja date, majoritatea dintre ele fiind din partea unor jucători internaţionali.

(S.B.)

---

Actualizare - Cristina Păun, ACUE: "Nevoia de investiţii în reţele de distribuţie a energiei electrice din ţara noastră este între 9 şi 11 miliarde euro, în următorii cinci ani"

Sectorul de distribuţie a energiei electrice se confruntă cu o serie de provocări la nivel mondial, nu numai pe plan naţional. Conform unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatat recent de Bloomberg, modernizarea reţelelor electrice este cea mai urgentă problemă care trebuie adresată pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice în SUA şi Europa. Fără modernizarea infrastructurii energetice, nu vom putea susţine producţia de energie sau cererea de consum, a declarat Cristina Păun, Directorul adjunct al Federaţiei ACUE.

Conform reprezentantului ACUE, nevoia de investiţii în reţele de distribuţie a energiei electrice din ţara noastră este între 9 şi 11 miliarde de euro în următorii cinci ani, din care cam 6 miliarde de euro trebuie atrase din fonduri private. "De aceste investiţii substanţiale depind direct şi alte investiţii din alte sectoare. De exemplu, sectorul de producţie a energiei, pentru care în scenariul «România neutră» din STL (Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) sunt prevăzute 17 miliarde de euro investiţii până în 2030", a spus Cristina Păun.

(A.I.)

---

Actualizare - Irene Mihai, RPIA: "Există un gap colosal între disponibilul şi necesarul forţei de muncă din industria energiei regenerabile"

Suntem în plină tranziţie către energia regenerabilă, o tranziţie care se face accelerat, subliniază Irene Mihai, policy officer la RPIA, care atrage atenţia asupra lipsei accentuate a forţei de muncă. "Există un gap colosal între disponibilul şi necesarul forţei de muncă din industria energiei regenerabile", subliniază Irene Mihai, evidenţiind că este nevoie de 80.000 de persoane care să construiască parcurile fotovoltaice şi eoliene necesare pentru a reuşi să facem tranziţia energetică. Printre altele, domnia sa a subliniat că, în ultima perioadă, există anumite blocaje din punct de vedere a ţintelor asumate.

(E.O.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO: "Intervenţionismul statului, cauza întârzierii unor investiţii din energie"

Intervenţionismul statului, în calitatea sa de acţionar majoritar al principalelor companii din energie, care asigură peste 70% din producţia de energie în bandă din ţara noastră, a dus la întârzierea demarării sau finalizării unor investiţii, susţine Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al HENRO.

Silvia Vlăsceanu a arătat: "Sectorul energetic este cel mai vizat de intervenţia statului, deoarece sunt companii puţine, cu cifre la vedere, de unde pot fi colectate sumele de care este nevoie la bugetul de stat. Aşa s-a întâmplat în ultimii 34 de ani şi de aceea nu sunt bani suficienţi pentru investiţii. Sunt construcţii hidroenergetice care puteau fi finalizate, construcţiile la Unităţile 3 şi 4 puteau fi demarate în urmă cu mai mulţi ani, dacă nu exista acest fel de intervenţionism. Toate ar putea fi realizate mai repede, dacă ar exista bani suficienţi. Chiar dacă profitul companiilor naţionale din energie pare mai mare în ultimii ani, el se duce în majoritate către bugetul de stat, iar în acest timp preţurile investiţiilor cresc, indicatorii se modifică, iar legislaţia în achiziţiile publice impune termeni drastici care au întârziat finalizarea unor investiţii şi lipsa de ofertanţi la unele licitaţii. Companiile vor face investiţii pe măsura bugetului pe care îl au, buget în care banii vin din vânzarea energiei în piaţă".

(G.M.)

---

Actualizare - Septimiu Stoica, BRM: "Focusul ar trebui îndreptat spre bursele de mărfuri şi cele de energie"

Din punct de vedere al energiei, cred că focusul ar trebui să fie îndreptat spre bursele de mărfuri şi cele de energie, spune Septimiu Stoica, Preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri, subliniind: "Trebuie să avem o piaţă efectivă, nu o piaţă decorativă. În plus, piaţa respectivă trebuie să fie una capabilă să dezvolte un instrumentar complet şi performant care să ajute la o predictibilitate şi, dacă se poate, la o micşorare a volatilităţii mişcării preţurilor pe piaţă".

În acest context, domnia sa continuă: "Acum, am o veste bună şi una mai puţin bună. Binele este că avem şi supravieţuieşte încă o piaţă instituţională de energie, cum este Bursa Română de Mărfuri. Bursa noastră funcţionează, este în continuă dezvoltare din punct de vedere al produselor pe care le lansează. Bunăoară, pe piaţa de energie am devenit o bursă reprezentativă nu numai în România, ci şi pe plan regional, fapt dovedit de schimburile, proiectele comune regionale în care suntem implicaţi, de ajutorul pe care îl dăm ţărilor care încearcă să-şi construiască o piaţă de energie. Chiar în zona de beligeranţă din Ucraina sau în Republica Moldova, dezvoltăm prezenţe regionale. Dar, nu numai acolo, în Bulgaria, spre exemplu, suntem implicaţi în construirea unei pieţe de gaze naturale. Lucrurile acestea vor continua. De asemenea, din punctul de vedere al pieţelor pe care le operăm, piaţa de gaze dispune în acest moment cam de toate instrumentele de care are nevoie - avem piaţă forward, avem posibilitatea de derivate pe gaze naturale, avem pieţe spot. Ei bine, lucrul acesta îl repetăm deja şi pe piaţa de energie electrică, cu aceleaşi produse, la sfârşitul anului acesta vom avea şi piaţa intraday cuplată cu pieţele energetice internaţionale. Aceasta este partea de veste bună. Partea de veste mai puţin bună, să spun, nici măcar nu este o veste, este o constatare. Deja, piaţa în sine începe să fie o noţiune mai degrabă de vitrină decât o realitate funcţională. Măsurile justificate de crizele care s-au succedat exact în perioada aceasta de timp, măsurile care păreau tranzitorii, justificate de o protecţie a consumatorilor, în general a celor casnici, se transformă într-un regim continuu".

(A.V.)

---

Actualizare - Laurenţiu Urluescu, AFEER: Micii consumatori vor plăti mai mult la factura de energie, din aprilie 2025

Persoanele care au un consum lunar de energie mai mic de 100 de KW vor fi cele mai afectate de creşterea facturilor la electricitate, începând de la 1 aprilie 2025, când se termină schema de plafonare a preţului energiei, consumatorii revenind la piaţa liberă, a atras atenţia Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

"Pentru cei care consumă sub 50 de KW pe lună, costurile cu electricitatea vor ajunge la 90% din totalul facturii, ceea ce va însemna un plus la preţul final de 20-25 de lei", a menţionat acesta.

De asemenea, din 2026, în preţul final al gazelor naturale va fi resimţită introducerea costului cu certificatele de carbon în facturile la consumator.

Laurenţiu Urluescu a menţionat că, din punct de vedere al provocărilor, acestea se împart între producători (aici numărându-se şi lipsa de lichiditate), furnizori (cea mai importantă fiind lipsa surselor de finanţare pentru decontare) şi consumatori (creşterea preţurilor, de la 1 aprilie 2025).

(E.O.)

---

Actualizare - Radu Hanga, BVB: "Companiile energetice sunt foarte bine reprezentate la bursă"

Companiile energetice sunt foarte bine reprezentate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a spus Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei noastre de capital.

Conform domniei sale, bursa noastră a ajuns a treia din punctul de vedere al capitalizării în Europa Centrală şi de Est, în faţa noastră fiind doar bursele din Polonia şi Austria. "Am reuşit să trecem în faţa Ungariei şi a Cehiei, astfel încât din punctul de vedere al capitalizării suntem acolo unde ar trebui să fim. Provocările noastre ca bursă sunt de a susţine cât mai bine companiile româneşti listate, de a le creşte vizibilitatea şi a le facilita accesul la finanţare", a spus Radu Hanga,.

Preşedintele BVB a mai subliniat că fondurile de pensii din ţara noastră investesc 90% din active în România şi, alături de fondurile mutuale, sunt investitori instituţionli locali a căror contribuţie este foarte importantă la performanţa pieţei noastre.

(A.I.)

---

Actualizare - Mircea Man, ANRE: "Autoritatea este sufocată de petiţii care se referă la facturare"

Am trecut printr-o perioadă extrem de grea, printr-o criză energetică, iar guvernul a venit cu subvenţii, afirmă Mircea Man, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), întrebându-se, însă, "ce se va întâmpla din 1 aprilie anul viitor"? (n.r. când preţurile energiei electrice nu vor mai fi plafonate).

Domnia sa subliniază: "Sunt întrebări pe care şi le pune populaţia. Astăzi, autoritatea este sufocată de petiţii care se referă strict la facturare. Aproape tot personalul de la control şi petiţii este blocat în activităţi de genul acesta. Sigur că, aşa cum am aprobat tarifele în perioada a patra de reglementare, vom avea foarte mare grijă şi în perioada a cincea de reglementare. Am purtat discuţii cu toţi operatorii. De câte ori am fost solicitaţi, autoritatea a avut uşa deschisă, am epuizat toate argumentele şi sunt convins că, dacă piaţa va cere la un moment dat, vom putea să analizăm şi cu argumente foarte clare să gândim ceea ce se poate modifica. Însă, un lucru pe care autoritatea îl ţine cu sfinţenie, este faptul că trebuie să vedem dacă tarifele pot fi suportate de către cetăţeni. Până la urmă, despre asta discutăm. În opinia mea, nu cred că într-un program de reglementare pot să vin şi să fac investiţii foarte mari, ştiind că operaţia va ieşi bine, dar pacientul «va fi mort». Adică, dacă în momentul în care văd ce înseamnă greutatea de a plăti consumul, vin cu un tarif mai mare, nu cred că va fi o soluţie care să împace şi programul de investiţii şi ceea ce poate suporta populaţia. Acest lucru trebuie să fie într-un echilibru".

(V.R.)

---

Actualizare - Istvan-Lorant Antal, Preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructura energetică şi Resurse Minerale din cadrul Senatului României: "Nu ştim nimic despre prosumatori, deoarece nu sunt dispecerizaţi în sistemul energetic naţional"

Autorităţile şi o parte din stakeholderii din energie acuză prosumatorii pentru problemele din acest domeniu, dar nu ştiu nimic despre ei deoarece categoria respectivă de producători de energie nu este în acest moment dispecerizată, a declarat senatorul Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie din Senat.

Istvan Antal a precizat: "În ceea ce priveşte prosumatorii, sunt de acord cu domnul ministru Burduja, avem 1800 MW împrăştiaţi în toată ţara pe electroni mici de 1, 5, 10 kw; asta nu înseamnă o capacitate de producţie în bandă a energiei electrice. Noi vorbim despre prosumatori, dar nu ştim nimic despre ei, pentru că acum nu sunt dispecerizaţi de dispecerul energetic naţional. În viitor ar urma să fie dispecerizaţi, dar acum nu sunt. Apoi, sunt voci care acuză prosumatorii că ar fi un risc de black-out. Eu nu cred că trebuie să ducem lucrurile în zona asta, ci cred că prosumatorii sunt ok, măsurile luate de legiuitor şi reglementator sunt cele mai bune, procesul de finanţare pentru transformarea în prosumatori decurge bine. Dacă privim consumul de energie electrică, nu prosumatorii influenţează piaţa energiei electrice".

Domnia sa a arătat că sistemul energetic naţional are două probleme: vechimea reţelelor de distribuţie şi numărul redus de consumatori industriali.

Istvan Antal a spus: "Problemele privind distribuţia nu sunt neapărat doar la nivel naţional, ci şi la nivel eruopean, unde necesitatea de investiţii în distribuţie este de peste 500 miliarde euro. Apoi, noi nu avem consumatori industriali, cum sunt în alte state europene aceştia reprezintă peste 60% din totalul consumatorilor de energie. Nu consumatorii casnici reprezintă valoarea adăugată a acestui sistem energetic. Am implementat un sistem de monitorizare a consumului pe fiecare judeţ şi am constatat că în ultimii trei ani în judeţul Tulcea consumul de gaze naturale a scăzut cu 90%, în Galaţi şi Mureş cu peste peste 50%, fiecare. La Tulcea au fost probleme cu producţia la fabrica de aluminiu, la Galaţi s-a redus activitatea combinatului siderurgic, la Mureş compania Azomureş şi-a suspendat sau restricţionat activitatea în anumite perioade şi de aceea consumul de gaze naturale a scăzut în ultimii trei ani în zonele respective. Considerăm că în programul de reindustrializare trebuie să avem un program suport, pentru că în lipsa mai multor consumatori industriali vom avea o problemă energetică. Strategiile economice şi industriale se bazează pe potenţialul de consum energetic şi pe consum real energetic. Scăderile de consum înseamnă că în economie, undeva, avem o problemă. ANRE vede aceste date generic, privind consumul de energie electrică şi gaze naturale la nivel naţional, şi nu defalcat pe fiecare judeţ în parte".

(G.M.)

---

Actualizare - Lucian Enaru, Country General Manager Schneider Electric România: "Ritmul investiţiilor în energie nu este satisfăcător pentru jucătorii din piaţă"

Ritmul investiţiilor în energie nu este satisfăcător pentru jucătorii din piaţă, este de părere Lucian Enaru, Country General Manager Schneider în cadrul Schneider Electric România.

"În momentul de faţă, Schneider Electric lucrează şi colaborează cu toţi actorii din piaţă principala românească. Sunt probleme de reglementare şi probleme de viteză de implementare. Uneori nu avem cu cine să facem aceste implementări. Din ce în ce mai des, vedem probleme la nivel de implementare în piaţă. Toată lumea vrea mai mult, mai repede şi să fie pe primul loc" a declarat Lucian Enaru.

(S.B.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers: "E nevoie de actualizarea ratei rentabilităţii investiţiilor din energie"

ANRE ar trebui să actualizeze rata rentabilităţii investiţiilor din energie, a afirmat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers.

Ovidiu Demetrescu a precizat: "Pentru sectorul energetic, digitalizarea înseamnă investiţii masive în special în zona de transport şi distribuţie. Ministerul Mediului a finanţat masiv prin AFM programele de instalare a capacităţilor de producere a energiei fotovoltaice şi eoliene, iar acum operatorii de distribuţie sunt obligaţi să gestioneze surplusul de producţie a prosumatorilor şi să îşi adapteze reţelele pentru a face totul optim şi a scădea preţurile. Operatorilor de distribuţie, ANRE le-a stabilit tarifele şi a aprobat o rată internă de rentabilitate de 6,94%. Cred că obţin randamente mai bune, dacă pun banii într-o bancă şi atunci provocarea este actualizarea acestei rate pentru a atrage investitorii, pentru ca să fim competitivi în continuare şi a duce energia unde trebuie ca să fim competitivi - producătorii industriali şi consumatori - şi să folosim energia produsă prosumatori şi de marii producători din energie".

(G.M.)

---

Actualizare - Dan Dragoş Drăgan, Ministerul Energiei: "Vrem să avem disponibile toate tehnologiile de stocare, pe partea de echilibrare"

Ţara noastră urmăreşte să aibă disponibile toate tehnologiile de stocare, pe partea de echilibrare a pieţei, a afirmat Dan Dragoş Drăgan, Secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

Domnia sa a spus: "Analizăm atât proiecte vechi cât şi noi. SAPE are în desfăşurare o etapă pentru reactualizarea unui studiu de fezabilitate pentru un proiect important de pompaj, Tarniţa-Lăpuşteşti. Sunt şi alte iniţiative în piaţă, de stocare folosind energia hidro şi, nu în ultimul rând, ne orientăm către stocarea termică. Analizăm această posibilitate, sunt proiecte funcţionale, care şi-au demonstrat viabilitatea de câţiva ani. Suntem convinşi că operatorii care activează în piaţă se vor uita la aceste tehnologii şi vor veni în întâmpinarea lor cu noi scheme de finanţare".

Secretarul de stat a adăugat: "O altă schemă pentru stocare pe care dorim să o lansăm până la finalul anului este legată de stocarea în baterii, dar alocarea acestora să fie pentru producătorii de energie regenerabilă. Ceea ce va conduce la o mai bună predictibilitate a energiei prognozate faţă de cea realizată, astfel încât deviaţiile din piaţa energiei să fie cât mai mici".

(A.I.)

---

Actualizare - Ovidiu-Nicolae Gheorghe - Consilier de stat pentru relaţia cu mediul de afaceri în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului: "Energia joacă un rol important în competitivitatea industrială"

Realizarea proiectelor din energie reprezintă o prioritate, deoarece energia joacă un rol important în competitivitatea economică şi industrială, a declarat Ovidiu-Nicolae Gheorghe, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului.

Ovidiu Gheorghe a afirmat: "Instrumentele financiare de dezvoltare a capacităţilor energetice trebuie puse în acord cu mediul de afaceri. Reindustrializarea României, program guvernamental care va fi finanţat cu 2 miliarde euro - principalele industrii beneficiare urmând a fi siderurgia, metalurgia şi industria prelucrătoare - are nevoie de preţuri competitive la energie, pentru a reuşi să producem în ţara noastră şi să contrabalansăm deficitul balanţei comerciale. Acest program de reindustrializare e obligatoriu să aibă în spate eficienţa energetică, deoarece energia este factor decisiv pentru producţia industrială şi pentru anumite servicii - cum ar fi transportul - cu influenţă majoră în preţul de cost al produselor sau serviciilor. Avem deficit de balanţă comercială din cauza competitivităţii scăzute, a modului de constituire a preţului de cost al produselor, unde energia are un rol foarte important".

(G.M.)

---

Actualizare - Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: "Nu discutăm doar despre finanţare"

Energia şi mediul, energia şi schimbările climatice sunt, fără îndoială, două teme atât de strâns legate încât în multe state membre ale Uniunii Europene nici măcar nu se află în două ministere diferite, spune Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, menţionând: "Poate, din acelaşi motiv, şi Planul Naţional Integrat Energie-Climă se face într-o colaborare între Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, şi cred că, înţelegând toate aceste lucruri, putem să discutăm despre ceea ce avem deja astăzi, despre oportunităţile pe care le avem la dispoziţie şi despre ceea ce ne propunem în viitor. Pentru că aici nu discutăm doar despre finanţare. Ar spune unii, poate, că cea mai mare provocare este legată de bani, de costul pe care va trebui să îl asigurăm atunci când vom trece la o energie cu o pondere cât mai mare regenerabilă, şi acelaşi lucru se poate spune despre orice alt sector, fie că ne referim la sectorul transporturi, la industrie, la agricultură. La fel, energia va suferi o astfel de tranziţie cu nişte costuri despre care trebuie să vorbim, însă dincolo de costuri, mă bucur să anunţ că peste trei zile începe noul program Casa Verde Fotovoltaice. (...) Nu pot să nu mă bucur şi să nu fiu mândru atunci când mă uit în cifrele publice privind ponderea mixului energetic al României şi să constat că ponderea energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice este una care dobândeşte din ce în ce mai mult teren, iar asta nu înseamnă doar facturi mai mici pentru românii care se bucură de acele investiţii, dar înseamnă şi un mediu mai curat".

(V.R.)

---

Actualizare - Ovidiu-Nicolae Gheorghe - Consilier de stat pentru relaţia cu mediul de afaceri în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului: "Strategia energetică trebuie să conţină şi propunerile stakeholderilor"

Guvernul, prin Ministerul Energiei, are în consultare publică strategia energetică naţională, iar rolul Executivului este să agregheze în acest document important punctele de vedere ale mediului de afaceri cu obiectivele din programul de guvernare, a declarat Ovidiu-Nicolae Gheorghe, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului.

Domnia sa a precizat: "Sunt sătul de cuvântul potenţial. România are potential, dar acesta trebuie să se transforme în lucruri realizate, tangibile, indiferent că vorbim de strategii sau politici publice. În privinţa securităţii energetice, aceasta e unul dintre primele obiectivele strategiei energetice, obiective ce trebuie discutate cu stakeholderii pentru că altfel vor fi lucruri puse pe hârtie, fără finalizare. În privinţa energiei, dialogul cu mediul de afaceri este calea pentru ca implementarea strategiei să nu fie formă fără fond.".

Reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului a menţionat că ţara noastră are sume importante din fondurile europene pentru proiectele din energie şi este necesar ca, pe modelul de la Ministerul Transporturilor, să se facă şi în energie un salt important în realizarea proiectelor demarate. Legat de energia nucleară, consilierul de stat a amintit declaraţia recentă a premierului Marcel Ciolacu care a afirmat că nuclearul trebuie să fie baza sistemului energetic naţional.

(G.M.)

---

Actualizare - Alina Jalea, Consilier de stat pentru tranziţie energetică şi schimbări climatice la Cancelaria Prim-ministrului: "Guvernul României a transmis semnalul că nu poţi face tranziţie energetică fără o coordonare la nivel central"

Guvernul României a transmis, încă din anul 2022, că nu se poate face o tranziţie energetică fără o coordonare la nivel de administraţie publică centrală, afirmă Alina Jalea, Consilier de stat pentru tranziţie energetică şi schimbări climatice la Cancelaria Prim-ministrului.

"În anul 2022 Guvernul României a transmis semnalul că nu se poate să faci o tranziţie energetică fără să ai o coordonare la nivel de administratie publică centrală. De aceea, în cadrul Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare s-a înfiinţat un comitet interministerial care să gestioneze situaţiile privind schimbările climatice. Acest comitet este condus de premier iar actorii principali sunt Ministerul Energiei si Ministerul Mediului. Scopul acestui comitet este implementarea actelor normative pentru tranziţia energetică" a declarat Alina Jalea.

(S.B.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers: "Proiectul hidrocentralei de la Răstoliţa nu a fost finalizat din motive pur economico-energetice, deşi investiţia era realizată în proporţie de peste 90%. Eu cred că trebuie puse în lumină şi celelalte aspecte sau funcţionalităţi ale unui astfel de complex energetic, ce are în vedere şi regularizarea cursurilor de apă, protecţia împotriva inundaţiilor, şi nu doar producerea de energie electrică".

---

Actualizare - Sebastian Burduja: "Avem resurse energetice pe care şi le-ar dori orice ţară"

Responsabilitatea este elementul de bază despre care a vorbit Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în mesajul pe care ni l-a trimis din New York, unde participă la reuniunea anuală a Organizaţiei Naţiuniunilor Unite.

Ministrul de resort ne-a transmis: "Există un principiu sfânt: cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar României i s-a dat mult în sectorul energetic. Avem resurse pe care şi le-ar dori orice ţară. Avem resurse hidro cu o pondere în mixul de producţie energetică a României între 25 şi 35%, în funcţie de condiţiile de zi. Avem energie nucleară, un program lansat în anii 1970 care a privit către Occident, nu a apelat la tehnologie sovietică, aşa cum a făcut regiunea Europei Centrale şi de Est. Toate statele din jurul nostru depind şi astăzi de Federaţia Rusă.

România nu are un ciclu clar integrat. Avem resurse de gaz şi, prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect în grafic, Neptun Deep; din 2027 vom fi producătorul numărul unu din Uniunea Europeană. Şi avem, bineînţeles, un potenţial fantastic de energie regenerabilă, solar şi eolian, inclusiv din largul Mării Negre, unde am adoptat în timpul mandatului meu una dintre cele mai importante legi din sectorul energetic, legea pentru energie eoliană offshore, pentru a putea exploata până în 2032 potenţialul de peste 76 de Gigawatti, aşa cum spune Banca Mondială, pe care România îl are în largul Mării Negre. Ce facem cu toate acestea? Ei bine, în 15 luni de mandat m-am străduit, împreună cu echipa din Ministerul Energiei, să atragem cât mai multe fonduri, să punem aceşti bani la bătaie în piaţa liberă. Asta înseamnă aproape 14 miliarde de euro - fonduri nerambursabile atrase. Sunt fonduri pentru energie regenerabilă, undeva la 10.000 de megawaţi, finanţaţi, solar şi eolian, fonduri pentru noi grupuri pe gaz, 3500 de megawaţi, producţie în bandă, energie sigură şi la un preţ competitiv. Sunt fonduri pentru reţeaua de transport şi distribuţie a României, energie electrică, undeva la peste un miliard şi jumătate de euro doar partea nerambursabilă. Sunt investiţii fără precedent şi suntem în mijlocul unei revoluţii energetice pentru România. Este o onoare să putem dinamiza tot acest demers, să-l putem construi împreună, mediul public şi mediul privat. Şi pentru că suntem la un eveniment BURSA, pentru că apreciez ceea ce faceţi, acest eveniment, vă apreciez cititorii, apreciez companiile private, vă spun că această revoluţie energetică nu se poate face decât într-un parteneriat între mediul privat şi Guvern, stat şi privat. Acest parteriat aş vrea să-l construim împreună".

Sebastian Burduja a subliniat că ministerul de resort va lansa o serie de programe prin care România să aibă energie sigură, verde, la un preţ accesibil şi competitiv mediului privat.

(E.O.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital&Resource şi London Brokers: Conferinţa "Energia în priză" reprezintă un reper pentru piaţa energetică şi dă semnalul de toamnă, pentru că începe un nou val de pregătiri în sectorul energetic şi trebuie să ştim ce avem de făcut în perioada următoare.

---

Ziarul BURSA organizează a XII-a ediţie a conferinţei "Energia în priză", în data de 25 septembrie 2024, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, sala Constanţa.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.