Atentatul de la Istanbul tensionează puternic relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite

Atacul terorist recent de la Istanbul a fost urmat de un val de condamnări din partea şefilor de state şi de guverne din lume, iar printre primele mesaje de condoleanţe s-a aflat cel al Ambasadei SUA de la Ankara.

Răspunsul oficialilor guvernamentali din Turcia a fost cel puţin curios, deşi cea mai bună caracterizare ar putea fi aceea a unui afront deschis.

"Nu acceptăm mesajele de condoleanţe ale Ambasadei SUA, le respingem", a declarat ministrul de interne Suleyman Soylu în faţa ziariştilor, iar apoi a subliniat că "acum ştim cum a fost coordonat atacul", după cum se arată într-o ştire de pe site-ul postului de televiziune CNN Turk.

Ministrul de interne al Turciei a făcut apoi o afirmaţie cu un puternic caracter de ameninţare: "Ştim mesajul care ni s-a transmis, am primit mesajul şi ştim semnificaţia mesajului care ne-a fost dat. Vom trimite un mesaj foarte puternic acestui mesaj".

Oficialul de la Ankara a mai subliniat că au fost interceptate comunicaţii ale organizaţiei teroriste în care se preciza că autorul atentatului trebuie lichidat înainte de a fi capturat de autorităţi. Conform declaraţiilor oficiale, autorii atentatului au fost prinşi înainte de a fi transferaţi în Grecia.

Pe marginea ştirilor privind atentatul din Istanbul, Larry Johnson, veteran CIA şi fost consilier de securitate în cadrul Departamentului de Stat, a scris pe blogul său că "Turcia a ocupat partea centrală a scenei internaţionale în această săptămână, cu implicaţii importante pentru relaţiile sale cu Rusia şi a semnalelor îngrijorătoare privind relaţiile Turciei cu NATO şi cu Statele Unite".

Pentru Johnson, mesajul oficial arată că Turcia consideră Statele Unite vinovate pentru atentat, în condiţiile în care finanţează şi înarmează kurzii din Siria şi Irak, iar guvernele de la Ankara se află în război deschis cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) din anii "70.

În numele transparenţei, fostul agent CIA a dezvăluit că în 1996 a fost angajat, alături de fostul său superior de la Departamentul de Stat, ambasadorul Morris Busby, de Turcia pentru a realiza un raport cu privire la sprijinul acordat PKK de către Grecia. În acea perioadă, cei doi americani nu mai erau angajaţi guvernamentali şi nu mai aveau calităţi oficiale.

"Concluzia noastră a fost că guvernul Greciei a oferit sprijin financiar pentru PKK, iar aceasta înseamnă că, din punctul de vedere al Turciei, Grecia este un sponsor al terorismului", afirmă Larry Johnson.

În opinia lui Johnson, "declaraţia ministrului de interne al Turciei nu este doar un răspuns emoţional", ci reprezintă "un mesaj clar pentru Biden şi echipa lui - vă considerăm vinovaţi pentru atentat", mesaj care are potenţialul de a "rupe" intrarea Suediei şi Finlandei în NATO.

Dacă cele două ţări nu vor îndeplini cererile Turciei, Turcia va continua să le blocheze intrarea în alianţă, după cum mai scrie Johnson, iar astfel NATO se va confrunta cu o dilemă: fie va cere Suediei şi Finlandei să îndeplinească cererile Turciei, fie va risca o retragere a Turciei din NATO.

O relaxare a tensiunilor dintre cei doi aliaţi din NATO ar putea avea loc în urma întâlnirii preşedinţilor Recep Tayyip Erdo-an şi Joe Biden pe marginea întâlnirii la nivel înalt a grupului G20 din Indonezia.

O ştire de pe site-ul CNN Turk arată că preşedintele Biden i-a transmis condoleanţe preşedintelui Turciei pentru cei care şi-au pierdut viaţa în atacul terorist şi a subliniat că "Turcia este un actor important în procesul de acceptare a Suediei în NATO".

Ştirea de la CNN Turk nu spune dacă mesajul de condoleanţe transmis la nivelul preşedinţilor a fost acceptat sau respins.