Atmosfera planetei Venus nu conţine urme potenţiale de viaţă

Un studiu publicat în septembrie, care anunţa descoperirea unui gaz ce ar putea fi asociat unor forme de viaţă în atmosfera planetei Venus, a fost contestat în această săptămână de două cercetări diferite, care au pus sub semnul întrebării acea descoperire şi care au negat însăşi validitatea acesteia, informează AFP şi Agerpres.

Studiul coordonat de Jane Greaves, profesoară de astronomie la Universitatea Cardiff, publicat la jumătatea lunii septembrie, a ţinut prima pagină a ziarelor din lumea întreagă, întrucât vorbea despre "prezenţa aparentă" a fosfinei pe Venus. Acel gaz, care nu este asociat cu forme potenţiale de viaţă pe planetele gigantice din Sistemul Soar, provine pe Terra exclusiv din activităţi microbiene sau umane.

Anunţul din septembrie, considerat de administratorul general al NASA, Jim Bridenstine, drept "evenimentul cel mai important" din domeniul cercetărilor care privesc viaţa extraterestră, a stimulat realizarea altor studii care vizează acest subiect. În plus, studiul coordonat de Jane Greaves reamintea cu prudenţă importanţa pe care o are necesitatea de a confirma acea unică detectare a fosfinei pe Venus.

O echipă coordonată de Therese Encrenaz, astrofiziciană la Observatorul din Paris-PSL, a încercat să găsească "o semnătură" a acelei molecule în spectrul infraroşu. Noua cercetare, publicată în revista Astronomy & Astrophysics pe 27 octombrie, a ajuns la concluzia că rezultatele sale sunt incompatibile cu cele obţinute de echipa coordonată de Jane Greaves.

"Ceea ce a văzut Jane Greaves a fost în realitate o semnătură care, dacă este reală, s-a format la o altitudine de 80 de kilometri, în mezosfera înaltă, mult dincolo de ceea ce noi am observat deasupra norilor", a explicat Therese Encrenaz.

Or, cercetătoarea din Cardiff presupunea că fosfina detectată îşi avea originea în acei nori, aflaţi 20 de kilometri mai jos, fapt care ar presupune existenţa unui amestec constant de gaze între cele două altitudini. "Noi am observat ce se întâmplă la nivelul norilor, la 60 de kilometri, în partea superioară a stratului de nori, şi putem să spunem că nu am găsit acolo fosfină", a explicat cercetătoarea franceză.

În aceste condiţii, este "extrem de dificil să facem să devină compatibile cele două măsurători", potrivit astrofizicienei franceze, specialistă în studierea atmosferelor planetare şi care, "pentru moment", nu crede în prezenţa acelui gaz în atmosfera planetei Venus.

Un al doilea studiu, apărut tot în revista Astronomy & Astrophysics, marţi, a criticat metoda folosită de Jane Greaves.

Ignas Snellen, astrofizician la Universitatea Leiden din Olanda, consideră că acea metodă conduce la "rezultate false". Echipa cercetătorului olandez a pus sub semnul întrebării utilizarea unui "polinom de gradul 12", o ecuaţie ce permite "curăţarea" unui semnal de detectare, dar care prezintă riscul de a îl corupe, dacă gradul său este prea mare.

Echipa profesorului Snellen, reluând datele şi metodele folosite de Jane Greaves, a ajuns la rezultate "sub pragul general admis de acceptare statistică". Cercetătorul olandez a concluzionat că acele date nu furnizează "dovada statistică a prezenţei fosfinei în atmosfera lui Venus"