Austeritatea din sistemul bugetar aprinde Educaţia; rotaţia premierilor - amânată de greva cadrelor didactice

Execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului 2023 a avut un impact puternic asupra activităţii Guvernului în ultima lună de primăvară, din cauza creşterii la peste 50% din PIB a datoriei bugetare (conform datelor pentru luna februarie), creşterii cheltuielilor bugetare cu multe procente peste nivelul din aprilie 2022, dar şi a gradului scăzut de colectare din partea Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală şi a Autorităţii Vamale, grad care a dus la demisia lui Lucian Heiuş din fruntea ANAF şi la demiterea şefului Vămilor. Din aceste cauze, pentru echilibrarea bugetului de stat, care a atins deja un deficit de 1,72%, Guvernul a fost nevoit să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit austeritatea în sistemul bugetar, reducând drastic unele capitole de cheltuieli publice şi îngheţând salariile bugetarilor.

Această ultimă măsură a iscat în cursul lunii mai ample proteste din partea sindicatelor care îi reprezintă pe funcţionarii publici şi pe angajaţii din Sănătate şi din Educaţie.

Nemulţumiţi de faptul că, de foarte mulţi ani, partidele politice care au guvernat România nu au respectat pactul politic prin care stabiliseră să aloce 6% din PIB pentru Educaţie, dar şi prin prisma salariilor mici mai ales la profesorii debutanţi, sindicatele din învăţământ au declanşat în 22 mai o grevă generală care a dus la schimbarea datelor înscrierii şi susţinerii examenelor de Bacalaureat şi a Evaluărilor Naţionale, grevă care a continuat şi la începutul lunii iunie, deşi Guvernul a adoptat un act normativ privind o creştere etapizată a salariilor cadrelor didactice.

Protestul respectiv a dus la amânarea rotaţiei guvernamentale, astfel că Marcel Ciolacu s-a văzut nevoit să aştepte încetarea grevei din Educaţie, pentru a deveni premier în locul lui Nicolae Ciucă, termenul avansat de coaliţia de guvernare pentru acest lucru fiind finalul lunii iunie.

Peste toată această stare de fapt de la nivel central, s-a mai adăugat şi perturbarea activităţii din domeniul bancar în urma deciziei ANPC de a amenda cu câte 50.000 de lei 19 bănci pentru neinformarea clienţilor cu privire la ratele creditelor contractate pe termen lung. Decizia ANPC a fost contestată de băncile sancţionate, care susţin că debitorii au primit toate informaţiile necesare şi că sistemul de calcul al graficelor de rambursare este utilizat la nivel global.

• Austeritate impusă în sistemul bugetar

Cabinetul Ciucă a adoptat în 12 mai o ordonanţă de urgenţă prin care a introdus austeritatea în sistemul bugetar cu privire la cheltuielile publice. Potrivit actului normativ, pentru restul anului 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei. Totodată, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Se exceptează de la această măsură "Programul Rabla" pentru autorităţile şi instituţiile publice care achiziţionează autoturisme nepoluante.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, până la 31 decembrie 2023. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

OUG prevede şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Guvernul a argumentat adoptarea respectivului act normativ ca o măsură necesară pentru ca ţara noastră să îşi respecte ţintele de deficit bugetar pe care şi le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024), care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice - scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar.

Prin prisma datelor privind execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului, prezentată în cursul lunii mai de Ministerul Finanţelor, argumentele Executivului sunt corecte, fie şi numai dacă ţinem cont de faptul că datoria guvernamentală a fost în februarie 2023 de 706,52 miliarde lei, adică 50,1% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72% din PIB, respectiv 27,35 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale în valoare de 3,57 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii, pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de implementarea etapei a doua a Programului Sprijin pentru România. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, deşi veniturile totale au însumat 158,41 miliarde lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 15,6% faţă de aprilie 2022, ajungând la 185,77 miliarde lei, chiar dacă majorarea cheltuielilor ca procent din PIB reprezintă doar 0,3% (de la 11,4% din PIB în aprilie 2022 la 11,7% din PIB în aprilie 2023). Prin prisma creşterii cheltuielilor bugetare, s-au simţit din plin neîncasările la bugetul statului a veniturilor programate la începutul anului 2023, astfel că, pe primele cinci luni, deficitul de încasare a ajuns 8,9 miliarde lei, numai la ANAF. În acest context, Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, şi-a înaintat demisia în 30 mai, iar Bogdan-Lari Mihei - preşedintele Autorităţii Vamale Române - a fost demis în aceeaşi zi.

• BNR menţine la 7% rata dobânzii de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în 10 mai menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflaţiei evidenţiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1% în decembrie 2023, faţă de 7% în proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2% în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, şi la 3,9% în martie 2025, rămânând uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

Referitor la rata anuală a inflaţiei, în 12 mai Institutul Naţional de Statistică arăta că aceasta a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%.

După prezentarea datelor de către INS, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat că, pe parcursul acestui an, vom avea o reducere substanţială a inflaţiei. BNR anticipează un nivel al Indicelui Preţurilor de Consum de 7,1% pentru finalul anului în curs, indicatorul urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024 şi la 3,9% în martie 2025, potrivit Raportului pe inflaţie publicat de banca centrală.

Guvernatorul BNR a precizat că determinanţii inflaţiei în perioada menţionată sunt: continuarea procesului de detensionare a pieţelor internaţionale ale materiilor prime; extinderea sferei de aplicabilitate a schemei de plafonare pentru tarifele la utilităţi; temperarea aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici; puternice efecte de bază favorabile, asociate şocului generat în trimestrul întâi 2022 de declanşarea războiului din Ucraina; presiunile acumulate la nivelul costurilor de producţie (materii prime şi materiale, utilităţi, transport, forţă de muncă); condiţii încă favorabile de cerere care facilitează un comportament de stabilire a preţurilor mai înclinat către scumpiri; eliminarea compensării de 0,5 lei/litru de carburant.

• Generalul Ciucă - în poziţie de drepţi, Ciolacu - pe loc repaus, din cauza grevei din Educaţie

Toată această situaţie macroeconomică a mărit starea de nemulţumire în rândul funcţionarilor publici şi al angajaţilor din sistemul bugetar, care, de-a lungul lunii trecute, au iniţiat mai multe forme de protest care au culminat cu greva generală a cadrelor didactice, grevă care a paralizat întregul sistem de învăţământ. Mai întâi au ieşit în stradă membrii de sindicat ai Federaţiei Sanitas, după care au fost urmaţi de cei din cadrul ANAF care au pichetat sediile Ministerului Finanţelor, prefecturilor şi instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea, pentru ca în 22 mai să înceapă greva generală a profesorilor, după ce în prealabil aceştia au protestat, în semn de avertisment, în 10 mai în faţa Palatului Victoria şi a Palatului Parlamentului.

Cadrele didactice au cerut o creştere salarială cuprinsă între 50% şi 81% pentru conducerea din învăţământul superior, între 65% şi 86% pentru conducerea din învăţământul preuniversitar şi între 40% şi 103% pentru conducerea care vizează funcţiile didactice auxiliare. De asemenea, pentru profesorii din învăţământul superior s-a cerut o creştere cuprinsă între 34% şi 80%, iar pentru dascălii din învăţământul preuniversitar o majorare cuprinsă între 6% şi 30%. În plus, salariul profesorului debutant ar fi trebuit să devină egal cu salariul mediu pe economie, adică aproximativ 4.000 de lei. Toate aceste cerinţe ar reprezenta un impact bugetar de 16 miliarde lei.

În schimb, Guvernul a propus, iniţial, varianta acordării sumei de 1.000 de lei, în luna iunie, pentru 220.000 de profesori şi a sumei de 1.500 de lei, în luna octombrie, pentru acelaşi număr de cadre didactice. Varianta propusă de Guvern ar fi produs un impact bugetar de 5,5 miliarde lei, adică de trei ori mai puţin decât au cerut profesorii. Numai că profesorii nu au fost de acord cu această variantă şi şi-au continuat protestele în faţa Palatului Victoria şi Palatului Cotroceni, proteste la care au participat aproape 20.000 de cadre didactice din toată ţara.

Greva generală a fost declanşată în 22 mai, zi în care Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat noile legi ale Educaţiei - după ce acestea trecuseră la începutul lunii de Camera Deputaţilor -, acte normative ce nu au fost promulgate încă de preşedintele Klaus Iohannis, deoarece au fost atacate la Curtea Constituţională de partidele de opoziţie.

La două zile după declanşarea grevei generale, premierul Nicolae Ciucă arăta că, în ultimul an şi jumătate, Educaţia Naţională a primit suplimentar o alocare de 8 miliarde lei, dar preciza că revendicările cadrelor didactice trebuie soluţionate conform unui calendar, cu o bugetare asumată în conţinutul legilor bugetului de stat pentru următorii ani, deoarece în 2023 Guvernul nu are fondurile necesare pentru a opera direct majorarea salarială cerută de profesori.

A doua zi, în 25 mai, preşedintele Klaus Iohannis transmitea din localitatea Cristian, judeţul Sibiu, că rotaţia premierilor din cadrul coaliţiei de guvernare ar trebui amânată până când va înceta greva cadrelor didactice.

Astfel că, în 26 mai, cei trei lideri ai coaliţiei de guvernare, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, anunţau de la Palatul Victoria că rotaţia premierilor se amână, iar surse politice din cadrul PSD şi PNL au precizat pentru mass-media că rotaţia se va realiza cel mai târziu la finalul lunii iunie.

În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit că, începând cu 1 iunie 2023, salariile de bază pentru personalul TESA din Sănătate şi pentru personalul nedidactic din învăţământ, dar şi pentru alte categorii de funcţionari publici din administraţie, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute pentru anul 2022.

După această măsură, în zilele următoare, cei trei lideri ai coaliţiei şi preşedintele Klaus Iohannis s-au întâlnit cu reprezentanţii cadrelor didactice pentru a găsi o soluţie în vederea detensionării situaţiei şi a încetării grevei generale.

Mai mult, în 30 mai, în cadrul dialogului purtat cu liderii sindicali, preşedintele Klaus Iohannis şi-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanţii sindicatelor şi Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale şi a obţinerii unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educaţional.

A doua zi, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu liderii coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR, Klaus Iohannis le-a solicitat acestora să prezinte în cel mai scurt timp concluziile negocierilor cu sindicatele şi măsurile pe care Guvernul le poate adopta astfel încât anul şcolar să fie încheiat în bune condiţii, iar calendarul susţinerii examenelor naţionale să nu fie afectat. Solicitarea preşedintelui ţării a primit răspuns a doua zi, când premierul Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de guvern, a prezentat soluţia propusă de Executiv: adoptarea în 1 iunie a unei ordonanţe de urgenţă care stabileşte creşterea salariului începând cu luna iunie 2023, cu 1.000 de lei brut lunar pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, respectiv cu 400 lei brut pe lună pentru personalul nedidactic din sistemul educaţional. Actul normativ mai prevede că, în noua grilă de salarizare, salariul profesorului debutant/asistent universitar se va raporta la salariul mediu brut din economie şi va reprezenta punctul de referinţă al grilei de salarizare din educaţie. Majorările salariale, potrivit noii grile, se vor face etapizat, în maxim trei ani de la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, prima tranşă reprezentând 40% din valoarea totală a majorărilor.

Soluţia prezentată de premierul Ciucă şi adoptată în 1 iunie de Guvern nu a fost cea dorită de cadrele didactice.

• Sistemul bancar, bulversat de deciziile ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) anunţa în 16 mai că a sancţionat unsprezece bănci din ţara noastră pentru practici comerciale înşelătoare, în urma unei verificări a modului în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste zece ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută, precum şi dacă elementele prevăzute în condiţiile contractuale respectă drepturile consumatorilor. Valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC pentru cele 11 instituţii bancare se ridică la 550.000 lei, sancţiunile fiind aplicate, conform Autorităţii, pentru practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul a ratelor. Potrivit ordinelor emise ulterior de preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, cele 11 bănci sancţionate, la care ulterior s-au adăugăt încă 8, ar trebui să emită noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului. Băncile sancţionate de ANPC au contestat în instanţă procesele-verbale emise de instituţia publică şi ordinele preşedintelui Horia Constantinescu.

În 23 mai, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a anunţat că se raliază demersurilor băncilor de contestare a proceselor verbale de contravenţie încheiate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a precizat că

aspectele sesizate de ANPC cu privire la practici neconcurenţiale stabilite de 19 bănci din ţara noastră vor fi analizate în cadrul unei investigaţii deschise anterior de Consiliul Concurenţei, iar rezultatele acestei investigaţii vor fi prezentate la începutul anului 2024.

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a declarat că nu poate interveni în decizia luată de ANPC, aşa cum au solicitat reprezentanţii sistemului bancar, şi şi-a exprimat încrederea "în profesionalismul oamenilor de acolo care au făcut această analiză şi au evidenţiat aceste practici neconcurenţiale".