AUTORITĂŢILE DE LA ATENA: "Grecia nu urmăreşte să şantajeze pe nimeni, dar nici nu se va lăsa şantajată"

• FMI: "Nu am negociat modificarea datoriei Greciei"

• Premierul elen: "Nu facem derogări de la regulile UE, întrucât nu există nicio regulă care să impună o asemenea austeritate"

-------------

Actualizare 20:42 Miniştrii de Finanţe din Grecia şi Germania nu au ajuns la un acord

Primele discuţii directe de astăzi, de la Berlin, dintre miniştrii de Finanţe din Grecia (Yanis Varoufakis) şi Germania (Wolfgang Schaeuble), desfăşurate după alegerile din statul elen, au fost tensionate şi s-au încheiat, în această seară, fără un acord sau ameliorarea diferenţelor de opinie, transmite Bloomberg.

Schäuble a anunţat că domnia sa şi Varoufakis "au fost de acord să nu fie de acord", comentând: "Nu am fost de acord nici măcar să nu fim de acord, din punctul meu de vedere".

Yanis Varoufakis a declarat că măsurile de austeritate fără sfârşit au avut consecinţe nedorite asupra economiei elene, adăugând: "Germania trebuie şi poate fi mândră că a eradicat nazismul, însă există una dintre cele mai crude ironii din istorie: faptul că nazismul îşi arată capul urât în Grecia, care a luptat contra lui".

În replică, Wolfgang Schauble a afirmat că ţara sa respectă voinţa electoratului grec, dar că trebuie respectată şi dorinţa votanţilor din celelalte state europene, oficialul german punctând: "Motivele pentru dificultăţile Greciei se află în Grecia, nu în Europa".

(V.B.)

---

Actualizare 15:45 Acţiunile băncilor din Grecia au scăzut puternic după decizia BCE de a limita împrumuturile

Bursele europene şi-au adâncit pierderile înregistrate în debutul tranzacţiilor de azi, iar piaţa din Atena a coborât cu până la 9%, în contextul în care acţiunile principalelor bănci au intrat în picaj după ce BCE a restricţionat împrumuturile acordate Greciei, transmite MarketWatch.

În jurul orei 13:40, indicele ASE de la Atena era în coborâre cu 5,91%, după ce a pierdut până la 9% în prima parte a şedinţei. Decizia Băncii Centrale Europene de a nu mai permite băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE pune presiune pe vânzare, investitorii fiind îngrijoraţi cu privire la situaţia Greciei, care ar putea intra în default dacă nu ajunge la un acord cu creditorii externi pentru plata datoriilor.

Acţiunile Piraeus Bank erau în scădere cu 14,83%, titlurile Attica Bank cu 14,29%, în timp ce National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank au coborât cu 10,8%, 12,1% şi, respectiv, 8,64%.

Costul la care Grecia se poate împrumuta pe pieţele externe a crescut semnificativ astăzi. Randamentul obligaţiunilor pe doi ani a urcat dimineaţă cu peste două puncte procentuale, la 18,2%, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile pe 5 şi 10 ani, au crescut cu 1,42 puncte şi 0,86 puncte, la 14,137%, respectiv 10,542%.

(A.C.)

-------------

Actualizare 14:28 Grecia: Băncile pot beneficia de alte 10 miliarde euro în regim de urgenţă de la banca centrală

Băncile greceşti au primit aprobarea pentru alte 10 miliarde euro prin linia de finanţare în regim de urgenţă (ELA) a Băncii Centrale de la Atena, a anunţat astăzi un oficial guvernamental elen sub rezerva anonimatului, scrie Reuters.

Acesta a comentat că decizia BCE este o "presiune politică", pentru atingerea rapidă a unui acord. "Grecia nu urmăreşte să şantajeze pe nimeni, dar nici nu se va lăsa şantajată", a spus oficialul, adăugând că autorităţile de la Atena vor respecta mandatul câştigat la alegerile din ianuarie.

La rândul său, un membru din conducerea Băncii centrale a Greciei a declarat că hotărârea BCE nu va afecta lichiditatea sau stabilitatea sistemului bancar din ţară.

În mod normal, băncile greceşti îşi satisfăceau nevoile de lichiditate de la BCE, din cauză că finanţarea ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Totuşi, Banca Centrală Europeană a anunţat, ieri seară, că nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. În prezent, obligaţiunile elene au ratingul "junk", astfel încât nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite, conform normelor BCE. Până în prezent, Banca Centrală Europeană a făcut o excepţie de la aceste norme, ca să ajute instituţiile de credit din Grecia.

(Valentin Busuioc)

---

Actualizare 08:46 BCE a anulat acceptarea de obligaţiuni greceşti în schimbul finanţării

Banca Centrală Europeană (BCE) a suspendat ieri acceptarea de obligaţiuni greceşti în schimbul finanţării, exercitând presiuni asupra Greciei pentru a ajunge la noi reforme, transmit AFP şi Reuters.

Acest instrument financiar de sprijin a fost anulat "deoarece nu mai este posibil în prezent a anticipa un rezultat pozitiv al programului de ajutor Internaţional pentru Atena", arată comunicatul Consiliului BCE.

Decizia poate provoca o nouă criză a sistemului bancar din Grecia.

Măsura, care presupune că Banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor greceşti zeci de miliarde de euro din lichidităţile de urgenţă suplimentare în următoarele săptămâni, a fost un răspuns la ceea ce mulţi analişti consideră o abandonare a sprijinului pentru reforma financiară a noului guvern Grec, notează Reuters.

Măsura BCE a dus ieri la o scădere a euro faţă de dolar.

(Alexandru Costea)

---------

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a informat, ieri, că nu a avut nicio discuţie cu autorităţile de la Atena cu privire la o nouă strategie privind rambursarea datoriei Greciei, respectiv a vreunei modificări a planului existent în acest sens.

"Există un cadru general convenit pentru abordarea problemei datoriei, în conformitate cu actualul program de asistenţă", a precizat FMI, într-un comunicat, adăugând: "Nu au existat discuţii cu autorităţile elene în privinţa modificării acestui cadru".

Comunicatul FMI vine după ce, în prima parte a zilei de ieri, ministrul grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a declarat că Guvernul elen a lansat negocierile cu FMI pe marginea planurilor sale ce privesc înlocuirea actualelor obligaţiuni suverane cu unele corelate cu evoluţia economiei elene.

Noul guvern de la Atena vrea să restructureze datoria publică, de 315 miliarde euro, propunând schimbarea obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele din zona euro fie cu obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică, fie cu obligaţiuni "perpetue", care nu au o maturitate şi al căror preţ fluctuează în funcţie de evoluţia dobânzilor pe termen lung.

Yanis Varoufakis a declarat ieri, citat de publicaţia italiană La Repubblica, că un acord similar a fost oferit şi Fondului Monetar Internaţional. "Propunem să înlocuim celelalte tranşe, către FMI şi alte ţări, cu noi bonduri la dobânzile de pe piaţă, care sunt foarte mici în prezent, cu o condiţie: vom începe să rambursăm după ce Grecia va înregistra o creştere economică solidă", a spus Varoufakis, adăugând:

"Nu văd de ce FMI nu ar accepta o extensie a datoriei măcar până la finele anului, aşa cum s-a întâmplat în situaţii similare".

Ministrul grec de Finanţe şi premierul Alexis Tsipras au început, duminică, un turneu european, încercând să obţină sprijin pentru planurile lor. Varoufakis s-a întâlnit marţi, la Roma, cu omologul său italian, Pier Calo Padoan. Ieri, premierul elen şi ministrul Finanţelor au avut întruniri separate cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Mario Draghi, preşedintele BCE. Pentru astăzi, Varoufakis are programată o întrevedere la Berlin cu ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.

În cadrul întrunirilor menţionate, Tsipras a dat asigurări că Executivul său nu face derogări de la regulile UE, întrucât nu există nicio regulă care să impună o asemenea austeritate. Oficialul elen a insistat că Grecia are nevoie de timp pentru negocieri, fără ultimatumuri.

Discuţiile cu preşedintele BCE, Mario Draghi, au fost catalogate drept "fructuoase", Yanis Varoufakis afirmând că a primit "o reală încurajare pentru viitor". Totuşi, Varoufakis a recunoscut că a evocat constrângerile şi regulile în baza cărora acordă asistenţă financiară BCE, lăsând să se înţeleagă că preşedintele băncii nu ar fi de acord cu ideea unei interpretări mai flexibile a regulilor foarte stricte care privesc sprijinul financiar european destinat instituţiilor de credit greceşti.

Ieri, Grecia a atras 812,5 milioane de euro din vânzarea de titluri de stat cu scadenţa la şase luni, la un randament anual de 2,75%, în urcare faţă de cel de 2,3% obţinut la licitaţia precedentă, desfăşurată în ianuarie. Cererea a fost de 1,30 ori mai mare decât oferta, faţă de 1,58 - la licitaţia anterioară.