AVERTIZARE DE LA COMISIA EUROPEANĂ: Semne de întrebare în privinţa sistemului public de pensii, pentru următorii 20-25 de ani

Deşi problematica îmbătrânirii populaţiei şi a presiunilor pe care aceasta le pune asupra bugetului de stat nu reprezintă o noutate, recentul raport al Comisiei Europene (CE) privind Programul naţional de reformă al ţării noastre pentru acest an le-a dat de gândit specialiştilor. La solicitarea ziarului BURSA, domniile lor ne-au declarat că trebuie iniţiată o reformă a sistemului de pensii, care să ia în calcul structura actuală a populaţiei şi să construiască un sistem în jurul acesteia, astfel încât, indiferent de cât de puţin numeros ar fi segmentul tinerilor (persoane cu vârsta sub 40 de ani), aceştia să poată susţine sistemul public de pensii.

Potrivit raportului Comisiei Europene, există mai puţini contribuabili activi decât pensionari, ceea ce, corelat cu fenomenul de îmbătrânire a popu-laţiei, a ridicat semne de întrebare în privinţa perspectivelor sistemului public de pensii pentru următorii 20-25 de ani, când generaţia numeroasă, născută în anii "70, ar trebui să iasă din câmpul muncii.

Problematica îmbătrânirii populaţiei trebuie privită din punct de vedere intensiv, ne-a explicat Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta. Domnia sa este de părere că măsurarea pe niveluri de vârstă a populaţiei nu este o soluţie, ci găsirea de modalităţi de creştere a veniturilor.

Consilierul primului-minis-tru ne-a declarat: "Sistemul de pensii depinde de mersul economiei. Una este să ne concentrăm pe factorul extensiv al problematicii îmbătrânirii popu-laţiei şi situaţiei iminente privind sistemul de pensii, şi alta pe factorul intensiv. Dimensiunea extensivă, care priveşte exclusiv numărul de pensionari raportat la numărul angajaţilor activi, aparţine unor birocraţi şi bugetari care ştiu doar să numere. Această dimensiune este dată de cantitate, însă cea intensivă vizează partea de calitate. Acesta este punctul în care trebuie să ne concentrăm în anii următori: cum să creştem cu mult mai mult veniturile, în aşa fel încât transferurile către sistemul de pensii să fie din ce în ce mai mari".

Ţara noastră trebuie să îşi canalizeze eforturile spre calitate, asumându-şi faptul că nu sunt multe modalităţi de creştere a populaţiei, astfel încât să compenseze generaţia "decreţeilor", a precizat consilierul onorofic al premierului Victor Ponta. Domnia sa ne-a mai precizat: "România trebuie să se concentreze pe partea de calitate, şi nu pe cantitate, pentru că nu mai avem de unde obţine cantitate. Trebuie gândit un sistem care să funcţioneze, având în vedere populaţia mai puţin numeroa-să din ţara noastră, nu contorizând-o. Vorbim de o chestiune de gândire şi viziune. Este necesar ca primul nostru obiectiv să fie atragerea investiţiilor directe şi indirecte în România. Dacă devenim pilon energetic, cu tot mixul de care dispunem, vom reuşi să atragem investitorii. Doar aşa vor reuşi să crească veniturile într-un ritm accelerat, iar fondurile de pensii private şi de stat, să se îmbunătăţească substanţial".

Deşi nevoia creşterii veniturilor este iminentă, rămâne în picioare problema ratei mari a şomajului, bugetul de stat fiind, astfel, privat de contribuţiile unor segmente de popu-laţie, mai ales cele tinere. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), bărbaţii sunt mai predis-puşi să fie şomeri, indiferent de vârstă. În 2010, unul din cinci bărbaţi şi una din cinci femei, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, erau şomeri, astfel, contribuţia la bugetul de stat al celui mai tânăr segment al populaţiei fiind aproape neglijabilă.

România a avut o rată a şomajului sporită în 2012, cea din rândul tinerilor fiind printre cele mai problematice din Uniunea Europeană, se arată în raportul CE. Actul arată că ţara noastră ar trebui să "îşi amelioreze calitatea politicilor active de pe piaţa forţei de muncă şi să pună în aplicare, fără întârziere, Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tinere. Nivelul populaţiei cu risc de sărăcie şi excluziune socială este, de asemenea, foarte ridicat, iar copiii sunt deosebit de afectaţi".

Obiectivul de 70% privind rata de ocupare, până în 2020, stabilit de ţara noastră în contextul Strategiei Europa 2020, rămâne dificil de atins, se arată în documentul CE, care subliniază că "productivitatea forţei de muncă a României este, în continuare, printre cele mai scăzute din UE".

• Aurelian Dochia: "Într-un scenariu favorabil, am putea absorbi şocul care ar urma să vină din partea sistemului de pensii"

Stimularea economiei este obiectivul în direcţia căruia trebuie să se concentreze autorităţile, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa consideră că, într-un caz fericit, şocul aferent îmbătrânirii populaţiei s-ar putea absorbi în următorii ani, însă nu trebuie respinsă posibilitatea ca, totuşi, economia să nu crească într-un ritm care să susţină bugetul de stat în mod corespunzător. Analistul Aurelian Dochia ne-a declarat: "Îmbătrânirea populaţiei nu este o problemă nouă. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a făcut unele proiecţii din care reiese că vor creşte cheltuielile din cauza îmbătrânirii cu aproximativ două puncte procentuale în PIB, faţă de nivelul din prezent. Nu ar trebui să ne îngrijorăm în această privinţă, pentru că am putea face faţă acestei majorări, într-o fază eşalonată pe 20 de ani. Într-un scenariu favorabil, am putea absorbi şocul care ar urma să vină din partea sistemului public de pensii, dar trebuie să luăm în considerare şi faptul că este posibil ca economia să nu crească în conformitate cu unele proiecţii oficiale. Se ştie deja că trebuie făcute din timp multe restructurări ale cheltuielilor bugetare şi este cazul să ne pregătim pentru acea perioadă iminentă".

Actualmente, cel mai numeros segment de populaţie din România este format din persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 45 de ani, potrivit INS. Numărul mare de naşteri înregistrat în perioada anilor "70 va pune, în jurul anului 2035, presiune majoră pe sistemele publice de sănătate şi pensii, potrivit lui Eugen Sinca, economist-şef al BCR. Alături de alte patru foste ţări comuniste (Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia), România tinde să se încadreze în topul statelor membre UE cu cel mai accelerat ritm de îmbătrânire, potrivit unui studiu realizat de BCR. În lipsa unei îmbunătăţiri rapide a natalităţii, în mai puţin de 50 de ani, o treime din populaţia ţării noastre va avea peste 65 de ani, iar valoarea medie a vârstei ar urma să ajungă la 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, se arată în acelaşi studiu.

Raportul prezentat de Eugen Sinca în urmă cu două luni analizează evoluţia raportului salariaţi- pensionari, indicând faptul că, în 1990, existau 0,4 pensionari la fiecare salariat. Economistul-şef al BCR trăgea semnalul de alarmă asupra faptului că, în prezent, există 0,83 pensionari per salariat, urmând ca, în jur de 2060, să fie 1,5 pensionari la fiecare salariat.

După 1990, rata mortalităţii a depăşit rata natalităţii la nivel autohton. De aproximativ 20 de ani, sporul natural în ţara noastră este negativ, iar procentul femeilor care nasc la o vârstă cuprinsă între 20 şi 29 de ani a scăzut după căderea comunismului, însă a crescut cel al femeilor care nasc între 30 şi 44 de ani, potrivit datelor INS.

Recomandările BCR vizează determinarea românilor să îşi inves-teas-că economiile în instrumente specifice. "Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice - depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital", a punctat Eugen Sinca.

Ţara noastră este, în prezent, unul dintre cele două state membre ale Uniunii Europene care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi, şi în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4% în 2012) este considerabil mai mică decât media UE, se arată în documentul Comisiei Europene.

CE consideră că nivelul scăzut al încasărilor fiscale reprezintă o problemă majoră la nivel autohton, iar sustenabilitatea sistemului de pensii este un risc pe termen lung. "Nivelul redus de conformitate fiscală reprezintă o provocare majoră pentru sistemul fiscal al României, în special în ceea ce priveşte TVA şi impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media UE", se spune în raportul privind Programul naţional de reformă al României pentru 2013. În aceste condiţii, ţara noastră trebuie să îşi îmbunătăţească colectarea taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare între femei şi bărbaţi şi să reformeze sistemul de pensii, astfel încât să fie promovate angajările muncitorilor mai vârstnici.

Recomandările Comisiei Europene privind Programul naţional de reformă al României pentru 2013 acoperă o gamă largă de aspecte, inclusiv finanţele publice şi reformele structurale în domenii precum pensiile, impozitarea, administraţia publică, serviciile şi piaţa forţei de muncă, în special şomajul în rândul tinerilor.

Comisia Europeană a recomandat recent Consiliului să abroge procedura aplicabilă deficitelor excesive în cazul României şi a încă patru ţări: Ungaria, Italia, Letonia şi Lituania.

Programul "Europa 2020" reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani. Potrivit lui José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, UE doreşte să devină o economie "inteligentă", durabilă şi favorabilă incluziunii. Pe site-ul Comisiei Europene, domnia sa afirmă: "Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore - privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia - care urmează să fie îndeplinite până în 2020". Statele membre UE au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii, specifică Barroso.