Noii şefi ai Băncii Naţionale a României (în mare parte fosta conducere) urmează să primească, astăzi, votul final de la Parlament, după ce, ieri, au fost avizaţi în unanimitate de comisiile de buget din Camera Deputaţilor şi Senat.
După ani de întrebări şi dispute, Mugur Isărescu a rămas în fruntea băncii centrale, fiind susţinut în continuare de partidele aflate la putere. Alături de el au rămas Florin Georgescu (prim-viceguvernator) şi Eugen Nicolăescu (viceguvernator), la care s-a alăturat Leonardo Badea (viceguvernator), actualul şef al Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Noii membri neexecutivi ai Consiliului de Administraţie al BNR sunt Gheorghe Gherghina, Cristian Popa (directorul de investiţii al Fondului de pensii private NN Pensii), Virgiliu Stoenescu, Dan Radu Ruşanu şi Balint Csabo.
Ionuţ Dumitru, încă şef al Consiliului Fiscal, a obţinut trei voturi şi fostul deputat Ion Horia Neamţu a fost votat de un singur parlamentar, Aura Gabriela Socol şi Marin Dinu, care se înscriseseră pe lista candidaţilor la conducerea BNR, neprezentându-se la audieri.
Excluzând intervenţiile scurte ale lui Ionuţ Dumitru şi Horia Neamţu, şedinţa comisiilor reunite a fost monopolizată de Mugur Isărescu, Guvernatorul vorbind în numele tuturor candidaţilor susţinuţi de partidele politice. Astfel, Isărescu a prezentat obiectivele BNR şi ceea ce-şi propune noua sa echipă în următorii cinci ani de mandat şi a răspuns la cele câteva întrebări adresate de parlamentarii prezenţi la audieri.
Întrebat dacă este de părere că urmează o nouă criză, Guvernatorul BNR a răspuns: "Criza este anunţată în toată lumea. (...) Dar eu nu cred că ne apropiem cu paşi repezi de o criză. Dar şi dacă aş fi printre cei care cred asta, un guvernator de bancă centrală nu are în atribuţiuni să prevadă acest lucru".
Domnia sa a menţionat că deficitele pe care le are ţara noastră nu sunt majore, nefiind de nivelul celor din 2008. Deficitul de cont curent se apropie de 5%, dar nu este 14% ca acum zece ani, deficitul bugetar este mare, se învârte în jurul a 3%, dar nu este la nivelul deficitului fiscal din 2008-2009, cand era 7%, a conchis domnul Isărescu, adăugând: "Avem în faţă o provocare, iar lucrarea noastră trebuie să fie eficientă. Personal, cred că trebuie să urmarim trei «c»: să fim consecvenţi, să fim coerenţi şi să avem continuitate în politici".
Printre altele, Mugur Isărescu a spus că banca centrală şi-a propus să aducă "inflaţia înapoi, spre sfârşitul anului", subliniind: "Noua conducere a băncii centrale va urmări stabilitatea preţurilor şi o inflaţie de 2,5%, plus/minus un procent, concomitent cu păstrarea unei creşteri economice de durată, sustenabilă.
Vom avea o abordare echilibrată în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor şi a creşterii economice. Până la urmă ne interesează ca ţara să aibă o creştere de durată".
Despre obiectivele noului mandat, Isărescu a precizat: "Vom merge pe aplicarea legii, pe îndeplinirea mandatului BNR, dar şi pe îndeplinirea programului stabilit cu Guvernul - cu conlucrarea tuturor partidelor şi societăţii civile - programul de trecere la zona euro. (...) Convergenţa şi trecerea la moneda euro în acest mandat este un proces complex şi cu multe capcane. Tentaţia este să ne grăbim, dar filozofia pe care a abordat-o BNR este ca trecerea la zona euro să se facă cu foarte mare pregătire. Intrarea în zona euro nepregătiţi poate chiar să accentueze dezechilibrele".
BNR are operaţiuni comerciale limitate, a adăugat şeful BNR, evidenţiind că banca centrală are şi rol de supraveghere a sistemului bancar: "Urmărim ca sistemul bancar să funcţioneze în condiţii de stabilitate financiară. (...) Băncile să funcţioneze fără să-şi asume riscuri şi să nu pună în pericol depozitele. (...) Ne vom gandi şi la formula în care să ajutăm băncile să pună în practică ceea ce se numeşte fintech".
• Isărescu: "Aş vota o lege să aducem aurul în ţară să îl vadă toată lumea, după care să îl ducem înapoi"
Întrebat care este impactul real al repatrierii aurului, după aplicarea proaspetei legi care prevede acest lucru, Mugur Isărescu a explicat: "Aducerea în ţară şi transformarea aurului în stoc intern înseamnă că dintr-un stoc în scopuri monetare îl transformi într-un stoc intern care nu are aceeaşi valoare. (...) Rezerva este rezervă, nu este investiţie. Obiectivul ei este să dea credibilitate şi să reducă costurile".
Isărescu a declarat că ar vota în noul Consiliu de Administraţie ca rezerva de aur de la Londra să fie adusă în ţară, ca să vadă toată lumea că există, dar că apoi ar trebui retrimisă în capitala Marii Britanii pentru că, în ţară, "nu putem să aducem fiecare investitor străin să-l vadă": "Legea nu va rezista în momentul în care intrăm în zona euro. "În mod clar, în statutul BCE se prevede că rezerva, din care face parte şi aurul, este stabilită de către Banca Centrală Europeană. Banca Naţională a României a spus în mod clar că nu are nicio obiecţie cu aducerea aurului în ţară pentru verificare, pentru că s-a creat o mare problemă de credibilitate. Sunt trei ani de zile în care sistematic şi într-un mod iresponsabil s-a spus că nu există acest aur, că a dispărut, că a fost vândut, că a intrat în operaţiuni şi, mai rău decât atât, că nu l-am folosit pentru a obţine venituri. Or, rezerva de aceea este rezervă. Nu este investiţie. Rezerva este ceva ce pui de o parte pentru situaţii deosebite. Obiectivul rezervei internaţionale, fie că este de aur sau valutară, este să-ţi dea credibilitate şi să reducă costurile cu care ţara respectivă s-ar împrumuta. Deci, un posibil impact ar fi creşterea costurilor".
Amintim că, recent, a fost adoptată iniţiativa legislativă promovată de liderul PSD Liviu Dragnea şi senatorul social-democrat Şerban Nicolae - care prevede ca doar 5% din totalul rezervei noastre de aur să fie păstrat în băncile străine, în condiţiile în care, acum, 65% din cantitatea totală de aur se află pe alte pieţe.
Cursul valutar tinde să se aprecieze, a mai spus Mugur Isărescu, menţionând că una dintre cauze ar putea fi vânzarea de valută de către traderii care cumpără cereale din ţara noastră. Guvernatorul BNR a menţionat: "Nu facem prognoze de curs şi nu comentăm foarte mult piaţa valutară, dar descurajăm, să-i spunem, ştirile acestea care vorbesc despre o explozie a cursului şi aşa mai departe. Pot să vă spun atât, că, în prezent, probabil şi datorită vânzărilor de valută pe care le fac engros-iştii, traderii, care cumpără cereale din România, cursul tinde să se aprecieze şi este maximumul de informaţie pe care pot să vi-l dau. De ce? Pentru că nu ne interesează nici aprecierea cursului, atâta vreme cât avem un deficit mare al balanţei comerciale. Importăm mult mai mult decât exportăm".
În opinia sefului BNR, jocul băncii centrale în privinţa cursului de schimb trebuie să fie foarte inteligent, pentru că o creştere a cursului ar putea duce la agravarea deficitelor externe şi va produce mai mult rău decât bine.
1. Incredibil!
(mesaj trimis de Rasputin în data de 03.07.2019, 07:27)
Aceleași triste figuri. Fie își păstrează pozițiile (unii la infinit), fie se muta sau sunt mutați pe sinecuri echivalente. Țara asta chiar ca nu are nicio șansa.
2. Mai avem siguranta cativa ani!
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2019, 09:28)
Incepea sa-mi fie frica sa-mi mai pun banii la unele banci, dar asa stau linistita, ca BNR supravegheza la sange bancile, si nu te trezesti cu vreo bomba...
Inca nu-mi vine sa cred ca a trecut pericolul ca orlanzii si valcovii sa ajunga guvernatori BNR!
Aia care il denigreaza pe Isarescu nu stiu ce inseamna sa n-ai incredere in sistemul bancar, ce nenorocire a fost cand principalele banci din R Moldova au furat miliarde de lei moldovenesti fara ca banca centrala a Moldovei sa bage de seama!
2.1. Muhurel , guvernatorul BNM (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 10:25)
cat poti sa fi de dezinteresat sa nu observi ca 3 ani la rand pentru a se mari stocul de credite neperformsmte care sa fie scoase din bilanturi muti sediul celei mai mari banci din Romania in Moldova. Deja in 2014 trebuia sa nu fie reales, da cine citeste rapoarte financiare?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2019, 11:36)
Nu poti controa tot, mai ales cand nu ai sustinere politica si esti sabotat permanent.. vezi ultimii trei ani. Incontestabil, dincolo de unele mici scapari, BNR si Isarescu au generat stabilitate financiara pentru Romania. Si sa nu uitam ca BNR nu e finantata de statul roman, dimpotriva, genereaza venituri pe care le varsa la buget ... spre deosebire de BOR, care ia bani de la buget, in plus genereaza profit neimpozabil mai mare ca al OMV, din care nu varsa nimic la bugetul de stat...ne mai trebuie iar un Cuza, sa mai faca o secularizare a averilor bisericesti.
2.3. nu poti controla tot:-) (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 12:24)
uite ca la mustaciosu Liviu, desi nu poti controla tot, judecatorii au fost necrutatori si l au trimis ca sa se recicleze pentru ca a platit doua salariate care au avut alte indeletniciri. Si Mugurel care intentionat nu a acccelerat , de 10 ani:-) , aprobarea modelelor de risc intern pentru BCR mai primeste inca un mandat. Hai sa trecem cu vederea si acest lucru, totusi corobirat cu trecerea scriptica a filialei romanesti a Erste de la Bucuresti la Chisinau, trei ani consecutivi:-), a permis evidentierea unui volum inexistent practic de credite neperformsmte doar prin evaluarea unui risc de tara mai ridicat cum este cazul in Moldova. Ca toata actiunea a fost cu intentie se observa si din semnaturile conducerii, care desi a fost schimbata in 2012 continua cu aceeasi greseala din 2011. Mai esti convins ca Mugurel e un inocent pe care vor sa l traga in piept oamenii rai si fara caracter? In fond si la urma urmei primeste o oarecare retributie, are masina de servici, secretara si cheltuieli de deplasare decontabile sa ia masa la Frankfurt...
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.07.2019, 13:04)
1. Nu primeste nimic de la stat. BNR se autosustine financiar, deci afirmatia ta e eronata;
2. Ce face Erste BCR cu banii ei si ce riscuri isi asuma fata de creditele neperformante este problema ei, ca si companie privata, iar nu de stat, atata vreme cat nu aduce atingere securitatii financiare a Romaniei. Daca ar fi fost ceva ilegal sau conspirativ in miscarea BCR, crede-ma, ar fi existat suficiente voci si din Romania si din Moldova si din UE care sa semnaleze o magarie. Concurenta, de asemenea, nu ar fi pierdut ocazia de a da la guoale Erste BCR, prinzand-o in offside...
2.5. ai perfecta dreptate (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 14:39)
nu primeste nimic de la stat, doar de la FMI 10 miliarde in 2009 pentru a contracara pronlemele crizei fainanciare, unde statul austriac primeste 8 procente pe an de la Erste fiindca a iimprumutat bancile si Romania plateste fiindca ministrul finantelor austriac gaseste un guvernator INTELEPT, care spunea in martie 20009 ar fi intelept ca pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani sa fie imediat scoase din calculul RMO. Fiindca se autofinanteaza nu e important ca indemnizatia de pensionare conform raportului BNR se da la 'pensionare' si modifica raportul care era neschimbat din 2005 pana in 2015 ca fiind exitibil la incheierea CIM.
Bineinteles ca la punctul II siguranta financiara a Romaniei este relevanta, insa cand prin metoda Chisinau Erste Group Bank prestidigiteaza un castig de 5,8 miliarde in rezultatul reportat al anului 2014 prin amortizarea participatiilor din Europa de Est nu mai este doar o 'magarie' cum ziceti dvs, se numeste opera de arta, din pacate insa contrafacuta. Cititi rapoartele financiare din anul 2014 pana in prezent si veti intelege de ce consiliul de supraveghere Erste nu a mai aprobat situattiile financiare ale filialelor:-)
2.6. Bruto, (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 03.07.2019, 16:01)
Desi vorbesti pe inteles,
Eu nu te pot pricepe;
2.7. vorbeste cu Maestrul (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 16:09)
si dau spre publicare o lucrare stiintifica intitulata: Analiza financiara si riscul de credit in supravegherea macroprudentiala, cu exemple din practica pietei de capital cum ar fi Deutsche Bank, Erste Group, Wirecard.
2.8. Sunt "un pic" derutat, (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 03.07.2019, 18:02)
abordarea directa crezi ca nu da roade?
Oricum, eu sunt "pentru".
2.9. daca nu e interes stiintific (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 19:04)
ce rost are sa fie publicata,, insa daca pe tine te intereseaza macar avem un cititor dornic de informare adecvata.
2.10. Daca-i stiintifica (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 03.07.2019, 21:59)
n-are cum sa nu nu fie de interes actual si viitor.
Te asigur ca de cind te lecturez, si sunt ani! :)), mi-ai stirnit interesul si sunt dornic s-o citesc, ca prea vorbesti cu foc despre axa Viena-Bucuresti-Chisinau.
Ataca problema cu delicatete si frontal. Sunt convins ca va iesi ceva bun. Daca, totusi, nu reusesti, tinem legatura.
2.11. cel putin din 2011 (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de The Brute în data de 03.07.2019, 23:02)
cand intr o publicatie economica straina domnul Treichl vorbea despre problemele care le avea in Romania. Era primavsra, aprilie parca. M a surprins pentru ca stiam foarte bine situatia economica fiind ocupat cu analiza societatii Petrom care se dorea a se fi vanduta in proportie de 10 la suta, lucru practic imposibil din cauza situatiilor financiare incoerente, lucru exprimat la acea vreme. In toamna Erste anunta o amortizare extraordinara de 699 milioane a filialiei romanesti BCR. Atunci m am intrebat cum e posibil cand economia pe anul respectiv a avut o crestere procentuala de 2 la suta. Atunci am inteles ca singura posibilitate pentru a amortiza atatea credite neperformante nu era posibila decat prin invocarea unei situatii politico economice foarte nefaste. Mai exidta insa o posibilitate si anume folosirea unui rating de tara atat de slan incat sa permita o asa de amortizare exacerbata a creditelor neperformante. In 2015 cand am citit raportul financiar pe 2014 sl concernului am remarcat pierderea de 1,4 miliardeEUR. Cand am citit situatia individuala financiara a EGB am ramas uimit observand o pierdere brutala de 5,8 miliardeAtunci am analizat raportul financiar al firmelor EGB Ceps Holding si EGB Ceps Beteiligungen care aveau ca scop administrarea participatiilor in Europa de EstAcolo am observat ca au avut o amortizare de 5,5 miliarde EUR Cand am vizualizat participatiile m a uimit o inregistrare BCR, Chisinau, Moldawien. In continuare dupa vizionarea 2014, am continuat cu 2013, 2012, 2011 si mereu era aceeasi firma moldoveneasca, desi vallorile capitalului propriu corespondau celor de la Bucuresti. Am inteles ca nu era o simpla greseala de tipar deoarece din anul 2014 in situatiile financiare ale concernului se mentioneaza explicit ca situatiile firmelor afiliate nu au fost aprobate de catre consiliul de supraveghere Erste, seful acestui consiliu fiind dostul director adjunct pe Europa pana in anul 2012, domnul Roedler. Viitorul sef al grupului Erste , domnul Spalt este cel care in 2017 a fost seful de risc BCR si care nu a ibservst ca in 2016, 2017 BCR avea ca actionar o firma stearsa in registrul comertului austriac din 2015, exact firma care avea ca participstie BCR Chisinau , Moldawien.
2.12. ce banca? (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de dan în data de 04.07.2019, 07:46)
Daca puteti sa dati mai multe detalii despre creditele neperformante si mutarea sediului acelei banci.