Avocaţii, uluiţi că lipsesc obligaţiile post-privatizare la "Cupru Min"

• Laurenţiu Vlădan: Statul nu îl poate obliga pe noul acţionar "Cupru Min" să facă investiţii ori să continue activitatea

• Avocaţii: În dreptul Comisiei Europene nu există interdicţii

Firma canadiană "Roman Copper", înfiinţată special pentru preluarea "Cupru Min", nu are nicio obligaţie de investiţii şi de continuare a activităţii la compania românească, a declarat, ieri, Florin Vlădan, şeful Oficiului pentru Participaţiile Statului şi Privatizare în Industrie (OPSPI).

Domnia sa a precizat că firma canadiană nu s-a angajat la nicio inves-tiţie, dar nici statul nu a impus nicio condiţie actualului acţionar al "Cupru Min", fiind mulţumit de preţul obţinut în urma tranzacţiei.

Laurenţiu Vlădan nu a putut spune care sunt planurile celor de la "Roman Copper", după ce vor intra în posesia "Cupru Min", deoarece în contractul de privatizare nu vor fi prevăzute obligaţii de continuare a activităţii, de dezvoltare, sau de realizare a unor investiţii.

"Din 2008, Comisia Europeană nu ne mai lasă să impunem astfel de condiţii\", a motivat Laurenţiu Vlădan.

Domnia sa nu a ştiut însă să spună prin care regulament sau directivă europeană se interzice introducerea unor astfel de obligaţii în contractele de privatizare.

Doi avocaţi consultaţi de ziarul "BURSA" ne-au declarat că nu exis-tă o astfel de reglementare la nivelul Comisiei Europene.

• Gheorghe Piperea: Nu există astfel de interdicţii

Nu există, în Dreptul Uniunii Europene, astfel de "interdicţii", ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

"Sunt unele decizii ale CJUE în legătură cu obligaţia menţinerii unui număr anume de salariaţi dar nu au legătură cu menţinerea obiectului de activitate (ce să facă o companie minieră, covridogi?), cu orientarea strategică a societăţii (resursele subsolului sunt proprietatea publică a statului român şi ele pot fi exploatate doar în condiţiile unei licenţe de exploatare; domnul în cauză ar trebui să se informeze dacă mai este valabilă sau nu aceas-tă licenţă, pentru a nu risca un nou caz Roşia Montană), cu condiţiile de menţinere a activităţii în limitele comerţului cu astfel de resurse etc.", ne-a declarat domnia sa.

Gheorghe Piperea a precizat că dezvoltarea activităţii, obligaţiile de mediu, relaţia cu comunitatea locală, toate acestea sunt obligaţii care sunt în sarcina indirectă a investitorului, pentru că sunt în sarcina directă a societăţii: "Deci, pentru a nu risca sancţionarea sau falimentul, investitorul va trebui să finanţeze activitatea societăţii, cu sau fără stipularea în contractul de privatizare a unor obligaţii de inves-tiţii".

"Pe de altă parte, mă miră bucuria afişată de domnul în cauză (n.r Larenţiu Vlădan) cu privire la preţ", ne-a declarat domnia sa, adăugând: "Adjudecătorul este un SPV (n.r. vehicul investiţional) deţinut de un investment butic (firmă de consultanţă şi investiţii financiare), fără istoric, fără active urmăribile, fără experienţă în domeniul minier. Cum de este aşa de sigur domnul în cauză că va primi banii cu titlu de preţ şi că vor curge lapte şi miere în Cupru Min?"

De asemenea, domnul Piperea se întrea-bă care este motivul pentru care a fost refuzat dreptul de preempţiune al asociaţiei salariaţilor din mină (PAS), care au arătat intenţia de cumpărare a minei încă din 2009, atât ministerului, cât şi altor autorităţi ale statului.

"De ce era atât de necesară această privatizare, care în dreptul Uniunii Europene este nimic altceva decât un mijloc de prevenţie sau de evitare a insolvenţei, Cupru Min fiind o companie cu profit?" a încheiat Piperea.

• Cristian Duţescu: "La prima vedere pare ciudat cum OPSPI justifică imposibilitatea impunerii unor obligaţii post privatizare"

Avocatul Cristian Duţescu ne-a spus că, din datele publice, respectiv din anunţul de privatizare a "Cupru Min" din 2008 şi revocarea acestuia din 30 iunie 2008, rezultă că în acel an a avut loc o "consultare preliminară" între AVAS (deţinătorul acţiunilor la data aceea) şi Comisia Europeană care a avut ca obiect condiţiile ataşate metodei de privatizare a "Cupru Min".

"Din comunicările publice ale AVAS rezultă că aceste condiţii au fost considerate de experţii Comisiei Europene drept posibil ajutor de stat, aceştia arătând că vor propune deschiderea unei investigaţii de către CE pe tema presupusului ajutor de stat în temeiul fostului art. 88 alin. 2 din tratatul de Instituire a Comunităţilor Europene, actualul art. 108 alin. 2 din TFUE (Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene)", ne-a spus domnia sa, adăugând: "Mai mult, art. 345 din TFUE prevede că Tratatele UE nu pot aduce atingere regimului proprietăţii din statele membre, iar din perspectiva concurenţei, România putea să stabilească obligaţii post privatizare care să nu fie considerate incompatibile cu piaţa internă a UE".

Domnul Duţescu ne-a spus că nu a identificat niciun document public al Comisiei Europene sau al unui grup de experţi al Comisiei Europene.

"La prima vedere pare ciudat cum OPSPI justifică imposibilitatea impunerii unor obligaţii post privatizare", ne-a declarat Cristian Duţescu, adăugând: "Să nu uităm că astfel de obligaţii au fost impuse spre exemplu şi Ford, care a şi beneficiat de un ajutor de stat compatibil cu piaţa internă a UE".

În lipsa unor informaţii privind opinia experţilor Comisiei Europene formulată în 2008, Cristian Duţescu ne-a spus că este dificil de comentat afirmaţia şefului OPSPI.

"Cert este ca nu există nicio reglementare a Uniunii Europene care să prevadă, în principiu, o interdicţie ca un stat membru, ca parte a unui contract de privatizare, să stabilească anumite obligaţii post privatizare în sarcina cumpărătorului", ne-a declara avocatul citat.

Compania "Roman Copper Corp" a câştigat, luni, licitaţia pentru preluarea "Cupru Min" Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. În urma acestei decizii, autorităţile române vor negocia cu "Roman Copper" clauzele contractului de vânzare-cumpărare a acţiunilor.

"Cupru Min" deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României. Rezervele de cupru ale companiei se ridică la circa 900.000 de tone (aproximativ 7 miliarde de dolari).

Reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat că prin privatizarea acestei societăţi s-a avut în vedere continuarea activităţii de exploatare a minereului cuprifer în zona Roşia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu şi implicit păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi asigurarea dezvoltării pe orizontală a activităţilor industriale în zonă.

Privatizarea "Cupru Min" a fost aprobată de Guvern încă din 2006 şi a fost asumată de Executiv în scrisoarea de intenţie aferentă aranjamentului stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Potrivit acordului cu FMI, termenul de privatizare a "Cupru Min" a fost stabilit pentru sfârşitul lunii aprilie.

Vânzarea "Cupru Min" a fost impusă de FMI, împreună cu vânzarea altor companii de stat, precum "Oltchim", şi vânzarea de pachete minoritare la companii din energie precum "Transgaz", "Hidroelectrica" ori "Transelectrica".