AVOCATUL ALEXANDRA IANUL: "Curtea Constituţională clarifică cele mai spinoase probleme din practica dării în plată"

Curtea Constituţională a României clarifică cele mai spinoase probleme din practica dării în plată, a scris, pe Facebook, avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada), după ce Curtea a publicat motivarea decizie prin care a stabilit constituţionalitatea noii Legi a dării în plată.

"Foarte pe scurt, cei care au pierdut prima dată pot aplica liniştit pentru o a doua notificare, nu mai există dubiu cu privire la soluţiile pe care le poate adopta instanţa, adaptarea contractului poate fi realizată şi din oficiu etc.", explică specialistul.

Amintim că, în 17 iunie, CCR a transmis, într-un comunicat: "Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin. (3) şi (3) ind.1, art.7 alin. (4) şi (5) ind.1 din Legea nr. 77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiţii, Curtea a constatat că art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019".

La acea vreme, avocatul Alexandra Ianul, care a susţinut constituţionalitatea legii, preciza că decizia Curţii Constituţionale a României conform căreia Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, opreşte practica "aberantă" a instanţelor, care, în ultimii ani, au considerat, în majoritate, că nu este impreviziune o apreciere a cursului de peste 100%.

"Avem o lege a dării în plată absolut constituţională, cu excepţia modificărilor pe alin. 8, avem prag, nu vor mai fi discuţii legate de impreviziune de acum încolo şi, exact cum anticipam, soarta proceselor din instanţă pe darea în plată este una clară - mergem cu toţii spre victorie", a spus aceasta, într-o postare video pe pagina sa de Facebook, imediat după decizia CCR.

Avocatul ne-a explicat că hotărârea Curţii validează modificarea Legii dării în plată făcută anul trecut, în sensul în care consfinţeşte definiţia impreviziunii contractuale, respectiv pragul de 52,6%.

Referitor la acest aspect, CCR arată, în motivarea sa: "Curtea observă că, potrivit noului cadru normativ, fluctuaţiile valutare de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanţele judecătoreşti nu mai au competenţa de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuaţia valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiţii legale, o prezumţie absolută de impreviziune, instanţa judecătorească trebuie să o aplice în consecinţă".

Alexandra Ianul a mai menţionat că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituţiilor bancare, trebuia să existe un aviz al Băncii Naţionale a României pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Motivarea deciziei CCR explică: "Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarele acesteia formulează o critică de neconstituţionalitate extrinsecă, prin prisma faptului că la adoptarea Legii nr. 52/2020 nu s-a solicitat un aviz al Băncii Naţionale a României. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, "orice proiect de act normativ al autorităţilor publice centrale, care priveşte domeniile în care Banca Naţională a României are atribuţii, va fi adoptat după ce în prealabil sa solicitat avizul Băncii Naţionale a României. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare". Potrivit art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege, principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României sunt: a) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; b) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; c) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; d) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia; e) administrarea rezervelor internaţionale ale României".

Potrivit Alexandrei Ianul, "CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce-i priveşte pe executaţii silit cu imobil valorificat, dar consecinţa nu este una gravă, însemnând că aceştia vor avea în continuare acces la lege, cu condiţia îndeplinirii pragului de impreviziune şi a celorlalte condiţii prevăzute de lege".

În opinia sa, nu va exista un risc sistemic în sectorul bancar după decizia CCR: "Pentru contractele în CHF încă în fiinţă, fie instituţiile de credit vor veni cu oferte îmbunătăţite, fie vor accepta soluţia de reechilibrare impusă de instanţă. În contextul în care împrumutaţii în valută nu mai aveau nicio şansă pe clauze abuzive ca urmare a recentelor decizii ale CJUE, acum au în mână un instrument valid şi sigur pentru corectarea situaţiei lor contractuale şi pot apela cu încredere la această lege".

Împotriva Legii nr. 52/2020, iniţiată de senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir şi sprijinită de avocatul Gheorghe Piperea, băncile au formulat câteva sute de excepţii de neconstituţionalitate. Acestea se adaugă la cele peste 1500 de excepţii aduse legii dării în plată (nr.77/2016) şi care au avut ca rezultat decizia CCR din 2016, decizie care precizează că instanţa analizează relaţia contractuală dintre client şi bancă şi verifică dacă există impreviziune.

Legea dării în plată a mai fost supusă unui control a priori de constituţionalitate, în urma unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, subliniază avocatul Gheorghe Piperea.

Legea 52/2020 care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat prin legea 77/2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul anului 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Noua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.