AVOCATUL PIPEREA REACŢIONEAZĂ DUPĂ PROMULGAREA LEGII MACROPRUDENŢIALITĂŢII: "PSD are impresia că e la putere, când, de fapt, puterea reală e la overlorzi şi vătafii lor"

Legea Comitetului Macroprudenţial a trecut "ca gâsca prin apă prin Parlament - practic, neobservată", este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a transmis: "Iohannis a promulgat-o rapid, fără să mai aştepte a zecea zi, cum a făcut în cazuri în care erau legi aşteptate de populaţia debitoare. Plus că există în continuare şi Consiliul Fiscal, care are şi el atribuţii de macro-stabilitate. Aşadar, domnul Grindeanu nu mai are doar un singur copilot, ci patru: preşedintele PSD, Guvernatorul BNR care se dedublează în şef al Comitetului macro-galactic, şeful Consiliului Fiscal şi, foarte probabil, şeful informal al bancherilor care împrumută statul, domnul Steven van Groningen. A, şi era să uit de FMI, CE, World Bank şi MCV".

Legea de înfiinţare a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis. Parlamentarii au modificat textul iniţial al legii, adaptându-l la cerinţele din solicitarea de reexaminare trans-misă Parlamentului, în aprilie anul trecut, de preşedintele ţării.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) nu va beneficia de imunitate penală şi civilă în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, potrivit formei actuale a legii de înfiinţare a noii entităţi.

În aprilie anul trecut, preşedintele Iohannis a evidenţiat, printre altele, că această lege instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, care excede cadrului constituţional, fapt care, în opinia şefului statului, impune o clarificare legislativă "în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne".

Mai exact, art. 11 (2) din textul iniţial al legii sublinia: "Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unei comisii tehnice, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă". Acest articol a fost eliminat din legea promulgată ieri de preşedintele Iohannis.

Un alt aspect sesizat de preşedintele Iohannis şi eliminat din lege priveşte recomandările făcute de Comitet. Iniţial, legea presupunea că acestea sunt obligatorii pentru Guvern, fiind utilizată sintagma "trebuie". Acum, recomandările emise de noua entitate vor fi consultative, legea menţionând că instituţiile vizate "pot" aplica aceste recomandări.

După promulgarea legii, avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat: "E adevărat că, la sesizarea mea, preşedinţia a cerut şi a obţinut eliminarea imunităţii membrilor comitetului şi a salariaţilor şi eliminarea caracterului obligatoriu a recomandărilor comitetului, dar marile probleme ale acestei legi au rămas. Iar acestea sunt componenţa şi atribuţiile exorbitante ale acestui comitet. În comitet vor fi conducerea superioară a Băncii Naţionale a României (BNR) şi Autorităţii pentru Supravegherea Financiară (ASF), plus trei reprezentanţi ai Guvernului, agreaţi prealabil de Isărescu. Atribuţiile comitetului, care dublează atribuţiile bugetare exorbitante ale BNR (prevăzute în art. 3 alin. 2 din statutul BNR), fac ca Guvernul să fie strâns cu uşa de fiecare dată când face un buget sau o rectificare. Orice politică publică a guvernului rezultat din alegeri va fi aneantizată rapid dacă acest comitet va recomanda menţinerea sau reducerea indicatorilor macro: inflaţie, rata dobânzii, cursul de schimb leu-euro, deficitul bugetar, salariul minim, numărul bugetarilor etc. Plus faptul că nu se subordonează niciunei instituţii din ţară şi nu este scrutinizat de nimeni. Acest comitet nu pare a fi responsabil decât faţă de Comitetul European pentru Risc Sistemic (un organism fără personalitate juridică din cadrul BCE), de unde ia lumină. Nu ar fi chiar atât de rău dacă acest CERS nu ar fi un conclav de persoane incognoscibile, nealese de nimeni, ci impuse de sistemul bancar european, cu consecinţa că totul se orientează după aceste sfinte ale sfintelor - băncile sistemice. Acesta este nu un simplu stat în stat (expresie utilizată pentru a desemna entităţi care nu răspund faţă de nimeni), ci un stat paralel, mult mai real şi mai pregnant decât orice stat "clasic". Statul rezultat din alegeri este, din ce în ce mai puţin, un stat în adevăratul sens al cuvântului, devenind o umbră, o metaforă bună de pus în ramă la capitolul «istoria democraţiei din 3 paşi».

Iar PSD are impresia că e la putere, când, de fapt, puterea reală e în altă parte - la overlorzi şi vătafii lor".

Considerând că acest Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este un "supra-guvern", înainte ca preşedintele Iohannis să retrimită legea în Parlament, Gheorghe Piperea a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu anticonstituţionalitatea legii supravegherii macroprudenţiale.

Domnia sa opina, la acea vreme, că entitatea care urmează să fie înfiinţată ar urma să preia atribuţiile Guvernului: "Apreciem că modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestui organism încalcă în mod flagrant principiile, libertăţile şi drepturile fundamentale consacrate de Constituţia României, anihilând atribuţiile şi competenţele unora dintre autorităţile publice naţionale".

Consiliul general al Comitetului este format din nouă membri, după cum urmează:

a) din partea Băncii Naţionale a României: guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi un viceguvernator desemnat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României;

b) din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară: preşedintele, prim-vicepreşedintele şi un vicepreşedinte desemnat de Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară;

c) din partea Guvernului: trei reprezentanţi desemnaţi de Prim-ministru.

Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar participă la şedinţele Consiliului general, fără drept de vot.

Conform noului text de lege, Comitetul pentru Supravegherea Macroprudenţială are următoarele atribuţii:

a) identificarea, colectarea şi analiza informaţiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;

b) identificarea, monitorizarea şi evaluarea riscurilor sistemice;

c) identificarea instituţiilor şi structurilor sistemului financiar care sunt relevante din punct de vedere sistemic;

d) elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;

e) emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilităţii sistemului financiar naţional;

f) emiterea de recomandări şi, după caz, avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor Comitetului european pentru risc sistemic sau, după caz, emiterea de recomandări şi avertizări necesare ca urmare a avertismentelor Comitetului european pentru risc sistemic, emise în baza atribuţiilor conferite acestuia prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010;

g) monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitet şi a măsurilor adoptate la nivel naţional, ca urmare a recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet;

h) stabilirea, reevaluarea periodică şi urmărirea obiectivelor intermediare ale politicii macroprudenţiale;

i) stabilirea, la nivel naţional, a instrumentelor macroprudenţiale şi reevaluarea periodică a acestora, precum şi recunoaşterea instrumentelor macroprudenţiale stabilite de autorităţile din alte state membre;

j) emiterea de opinii consultative în domeniul său de competenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare;

k) emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel naţional a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Comitetul informează Comitetul european pentru risc sistemic asupra acţiunilor întreprinse în vederea prevenirii şi diminuării riscurilor sistemice la nivel naţional, cu respectarea, după caz, a termenelor prevăzute în recomandările acestuia ori în alte acte relevante emise la nivelul Uniunii Europene.

Legea mai prevede, printre altele, că noul Comitet adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei Băncii Naţionale a României. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual.

Destinatarii recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României.

Fostul ministru al Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a explicat, în 2015, că acest comitet este constituit în urma unei recomandări a Comitetului European privind sistemul financiar.

Anul trecut, în UE, 13 state europene aveau un comitet similar cu cel care va fi înfiinţat în ţara noastră, alte 13 state au acordat această responsabilitate a supravegherii macroprudenţialităţii băncilor centrale, iar două ţări au creat autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare, conform unui raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic).