Banca Angliei dezbate la nivel intern posibilitatea creării unei monede digitale

Banca Angliei (BoA) dezbate intern posibilitatea creării unei monede digitale, potrivit guvernatorului britanic Andrew Bailey, citat de Bloomberg. Bailey spune că, în prezent, banca centrală derulează o serie de cercetări pe subiectul unei monede digitale administrate de Banca Angliei. Conform acestuia, implicaţiile acestui "subiect foarte important" s-ar resfrânge asupra "naturii plăţilor şi societăţii", iar posibilitatea unui sistem monetar digital ar putea deveni se poate de reală în termen de câţiva ani.

"Cercetăm întrebarea dacă ar trebui să creăm o monedă digitală (emisă de) Banca Angliei. Vom continua să cercetăm din moment ce are într-adevăr implicaţii masive asupra naturii plăţilor şi societăţii. (...) Cred că în termeni de câţiva ani ne vom îndrepta către o formă sau alta de monedă digitală", a spus Bailey într-o video-conferinţă.

Afirmaţiile lui Bailey vin într-o perioadă în care tot mai multe bănci centrale au început să lucreze coordonat (dar mai degrabă pentru implementare la nivel naţional), pe ideea implementării unei monede digitale - în special după apariţia planurilor cu privire la moneda Libra a Facebook -, ori pentru sistemul de compensare şi decontare între bănci (nivel naţional), ori chiar pentru retail.

Anul trecut, la întâlnirea bancherilor centrali de la Jackson Hole (SUA), fostul guvernator britanic Mark Carney a ieşit în evidenţă cu o declaraţie ce acum prinde mai mult sens. Carney spunea că este necesară o reinventare a sistemului financiar şi monetar internaţional, acesta spunând că este nevoie ca băncile centrale să lanseze împreună o monedă digitală (Syntethic Hegemonic Curren­cy - SHC) care să înlocuiască rolul dolarului american ca monedă de rezervă în economia globală.

Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, spunea la rândul său într-o conferinţă recentă că "avem din ce în ce mai mulţi factori care vor conduce spre finalul sistemului sau arhitecturii financiare internaţionale de la Bretton Woods", în condiţiile în care până la sfârşitul deceniului PIB-ul Chinei îl va depăşi cel mai probabil pe cel al Statelor Unite după ce în 2019 l-a depăşit pe cel al zonei Euro.

"Sunt foarte multe incongruenţe la nivel de tot ceea ce înseamnă arhitectură internaţională şi foarte probabil, în februarie vorbeam despre faptul că atât Fed-ul cât şi BCE îşi revizuiesc strategiile de politică monetară - şi-au amânat acest proces de revizuire, cel puţin BCE până în vara anului viitor - şi se marşează foarte mult pe partea de monedă digitală, un sistem monetar digital", spunea Rădulescu.

Carney mai spunea anul trecut: "Dolarul este moneda de rezervă globală. Provocarea este că contribuţia Statelor Unite la produsul intern brut global se reduce, în timp ce cea mai mare cotă a plăţilor efectuate, nu doar a activelor financiare, rămâne în dolari. În situaţii ca cea din prezent, când economia Statelor Unite este relativ puternică, iar Fed-ul face ce trebuie, respectiv înăspreşte politica (monetară), politica restului lumii este mai severă decât ar trebui să fie. Într-o lume în care există spaţiu limitat pentru politica monetară, acesta reprezintă un loc periculos în care nu îţi doreşti să te afli. (...) Nu sari la ceva nou peste noapte. Ceea ce avem nevoie într-o lume multipolară, iar acum avem mai multe motoare economice într-o economie globală multipolară, este o monedă (de rezervă) multipolară", a spus Carney.

Riksbank, banca centrală a Suediei, cea mai veche din lume, a studiat recent viabilitatea unei monede digitale emise de o bancă centrală şi a ajuns la o serie de concluzii mixte pentru scopul bancherilor centrali, raportul citând dimensiunea schimbării şi costul implicat al tranziţiei către digital. Rezerva Federală din Philadelphia, SUA, a determinat şi ea că o astfel de monedă digitală pusă la punct de o bancă centrală ar putea într-o zi înlocui rolul băncilor comerciale, însă cu un risc potenţial de daune semnificative pentru pieţele de venit fix.