Banca centrală a Australiei încearcă susţinerea cu orice preţ a bulei imobiliare

Panica de la nivelul băncilor centrale a devenit evidentă şi în Australia, unde RBA (Reserve Bank of Australia) a anunţat o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 1%, un nou minim record, după o reducere similară la începutul lunii trecute (vezi graficul).

Aceasta este prima reducere consecutivă a dobânzii din ultimii 7 ani. "Aglomerarea" în acest fel a deciziilor privind dobânzile de referinţă arată că autorităţile monetare nu mai cred în eficienţa mecanismului de transmisie al dobânzilor în economia reală sau poate au ajuns să se îndoiască chiar de existenţa acestuia.

Reducerea dobânzii până la minimul istoric de 1% a avut loc pe fondul temperării ratei anuale de creştere a PIB-ului până la 1,8% în T1 2019, de la 2,3% în trimestrul anterior, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 0,4%, şi a reducerii ratei inflaţiei până la 1,3%, de la 1,8%, pe fondul unei stagnări trimestriale.

Ultima recesiune din Australia s-a înregistrat cu aproape 28 de ani în urmă, când datele statistice oficiale au arătat trei trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.

De atunci, economia Australiei a înregistrat performanţe deosebite, mai ales în ultimii 20 de ani, pe fondul creşterii accelerate a creditării şi a exporturilor de materii prime, în special către China.

Creşterea accelerată a creditului acordat gospodăriilor populaţiei a alimentat o bulă imobiliară fără precedent, care a "beneficiat" şi de apetitul cetăţenilor chinezi pentru proprietăţile imobiliare rezidenţiale din Australia, iar politica monetară ultrarelaxată a băncii centrale a contribuit semnificativ la creşterea inegalităţii veniturilor şi accentuarea tensiunilor sociale.

Acum toate aceste "motoare" ale creşterii dau semne de oboseală, iar deciziile recente de scădere a dobânzii arată că RBA este gata să facă totul pentru "relansarea" economiei.

Gospodăriile din Australia se află pe primele locuri la nivel global după gradul de îndatorare. Conform datelor de la BIS (Bank for International Settlements), datoriile gospodăriilor din Australia reprezentau 120,3% din PIB-ul ţării la sfârşitul anului trecut.

În ceea ce priveşte exporturile de materii prime, dinamica lor depinde aproape exclusiv de cererea din China. În perioada crizei financiare globale, programele de stimulare monetară şi fiscală lansate de autorităţile de la Beijing au condus la creşterea accelerată a cererii pentru materiile prime exportate de Australia.

Se pare că tendinţa de creştere se va întrerupe în 2019, conform unor prognoze guvernamentale preluate de Bloomberg, care scrie că "exporturile de minereu de fier vor scădea pentru prima dată în ultimii 18 ani".

Speranţa se îndreaptă şi de această dată către China, de unde se aşteaptă o nouă creştere a cererii, pe fondul unor noi programe de stimulare economică.

Şedinţa de politică monetară a avut şi o încărcătură simbolică aparte, în condiţiile în care s-a ţinut în nordul ţării, la Darwin, pentru prima dată în ultimii 50 de ani. Bloomberg arată că oraşul este mai aproape de Jakarta, capitala Indoneziei, decât de Sydney, unde se află sediul instituţiei.

În urmă cu o jumătate de secol, decizia de politică monetară a avut ca scop stimularea economisirii, după cum scrie Bloomberg, în timp ce astăzi se încearcă stimularea consumului.

Articolele din presa australiană sugerează că decizia RBA a fost determinată, în mare parte, de dorinţa de a uşura povara pentru gospodăriile care au credite ipotecare.

"Relaxarea politicii monetare va susţine creştere numărului de angajaţi şi va oferi o încredere mai mare că inflaţia va fi consistentă cu ţinta pe termen mediu", se arată în comunicatul RBA. Ţinta de inflaţie din Australia este reprezentată de o rată anuală de creştere a preţurilor de consum în intervalul 2% - 3%.

În condiţiile în care şi randamentele obligaţiunilor guvernamentale au atins noi minime istorice, aşteptările de pe piaţă indică noi reduceri ale dobânzii de politică monetară, până la 0,5% în următoarele 12 luni, după cum mai scrie Bloomberg.

În ultimul raport anual al Băncii Reglementelor Internaţionale, publicat recent de instituţia cunoscută şi sub numele de "banca băncilor centrale", se pune sub semnul întrebării eficienţa unor noi programe de stimulare monetară. "Ceea ce este bine pentru astăzi nu va fi, în mod necesar, bine şi pentru mâine", se arată în raport, unde se mai subliniază că "politica monetară nu poate fi motorul creşterii".

Din păcate, nu mai există alternative nici la celălalt capăt al lumii, iar tot ce a mai rămas este speranţa că "minunile" monetare pot păcăli economia reală şi o pot "determina" să-şi continue creşterea.