Banca Naţională a României (BNR) a efectuat, ieri, două operaţiuni de tip REPO (n.r. infuzie temporară de lichiditate în contul preluării de titluri de stat) prin care a injectat în piaţă suma record de aproximativ 15 miliarde lei, la o dobândă de 8% pe an.
Tot ieri, a ajuns la scadenţă şi operaţiunea REPO efectuată în 5 octombrie, când BNR a injectat în piaţa bancară 11,2 miliarde lei pentru 22 bănci, la dobânda de 8%.
Anterior acestei operaţiuni, banca centrală injectase 11,97 miliarde lei, la 1 octombrie, la aceeaşi dobândă, cu maturitatea la 4 zile.
"Situarea dobânzilor peste rata de politică monetară a determinat ca banca centrală să injecteze suma record de 15 miliarde lei", potrivit unui dealer, acesta adăugând că efectele s-au simţit imediat - dobânzile overnight au scăzut la 8,5-9% pe an. De altfel, Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank, a atras atenţia asupra faptului că, la ultima şedinţă de politică monetară, banca centrala a accentuat ideea că doreşte să menţină un nivel adecvat de lichidate, întrucât este normal ca ratele dobânzilor să fie la un nivel apropiat nivelului celei de politică monetară.
Analistul economic, Daniel Ionescu, este de părere că prin mărirea sumei injectate prin REPO de la 11,2 miliarde lei, la 15 miliarde lei, BNR vine în sprijinul Guvernului, întrucât asigură sistemului bancar comercial un nivel optim de lichiditate, astfel încât băncile să poată achiziţiona titlurile de stat, programate să fie emise astăzi.
Pe fondul eşecului licitaţiei din 5 octombrie, dar şi a neratificării memorandumului privind acordarea primei tranşe de 300 de milioane euro a împrumutului acordat de Comisia Europeană, Ministerul de Finanţe se confruntă cu un deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat de 3,7 miliarde lei la şapte luni, potrivit domnului Ionescu. Domnia sa a mai adăugat că de aici rezultă un deficit mediu lunar de 400 milioane de lei, majorarea (nesustenabilă) a pensiei minime garantate la 350 lei făcând ca acesta să crească cu 700 milioane lei pe lună, până la 1,2 miliarde lei lunar.
Domnul Ionescu mai opinează că, având în vedere lipsa de lichiditate a Guvernului, este posibil ca BNR să mai crediteze băncile ca acestea să poată participa la licitaţiile MFP.
Analiştii bancari resping însă afirmaţiile domnului Ionescu. Aceştia sus-ţin că între operaţiunile repo şi emisiunile de titluri de stat nu există legătură întrucât au scadenţe foarte diferite, res-pectiv, unele, câteva zile şi celelalte câţiva ani.
1. raman la parerea mea!
(mesaj trimis de d.ionescu în data de 08.10.2009, 00:57)
legatura exista (asigura lichiditatea intermediara necesara!) si, oricum, raspunsul la cateva intrebari pot elucida speta! deocamdata, doar doua: De ce operatiunea repo din august (ceva peste 8 miliarde ron) se tot rostogoleste de a ajuns la 15 miliarde? Esecul repetat al mfp in licitatiile de titluri care ar trebui sa acopere deficitul bugetar (inclusiv certificate de trezorerie cu discont cu scadenta la o luna) nu spun nimic? n.b. cele 700 milioane reprezinta efortul pe trimestru, nu pe o luna, deficitul BASS este la 9 luni (nu la 7!), iar estimata deficitului (1,2 miliarde lei)se refera la deficitul BGC! tf. face unori feste (mea culpa!)