EnglishIndisciplina financiară din economia românească, amplificată de deficienţele din sistemul legislativ şi cel instituţional, a afectat intermedierea bancară, atît în ceea ce priveşte acordarea de credite, cît şi atragerea de depozite, potrivit raportului "România - Restructurarea pentru Integrarea în Uniunea Europeană - Agenda de politici - Memorandum economic de ţară", elaborat de Banca Mondială. "Neplata datoriilor este un lucru obişnuit, nu doar pentru companiile care au constrîngeri bugetare, dar şi pentru cele cu o situaţie financiară sănătoasă, care preferă să îşi amîne plata taxelor, încurajate de un lung istoric al arieratelor bugetare şi de toleranţa din partea statului", arată autorii studiului.
Finanţarea prin acumularea deficitelor cvasi-fiscale canalizează resursele către firmele neviabile şi contribuie la nivelul redus al intermedierii financiare în România, comparativ cu celelalte ţări central şi est-europene. Gradul de intermediere financiară în economia noastră, exprimat prin raportul între activele bancare şi produsul intern brut, era, la sfîrşitul anului trecut, de 32,6%, cel mai redus din Europa Centrală şi de Est. În majoritatea ţărilor din regiune, acest indicator este de 60-80% şi, în unele cazuri, cum ar fi Cehia sau Croaţia, a depăşit 100%. "Firmele au descoperit că este mai uşor şi mai ieftin să acumuleze arierate, decît să îşi finanţeze activitatea prin împrumuturi bancare", susţin reprezentanţii Băncii Mondiale.
Pe de altă parte, băncile sînt reticente în a credita companiile care au acumulat arierate, ceea ce creează un cerc vicios, care poate fi rupt numai printr-o disciplină financiară strictă în economie. "Băncile preferă să îşi păstreze un nivel ridicat al lichidităţii, decît să acorde împrumuturi riscante către companiile care înregistrează pierderi şi au arierate mari", menţionează autorii raportului.
Ei afirmă că riscul activităţii de creditare este amplificat de deficienţele sistemului juridic, în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor contractuale şi aplicarea legii falimentului. Bogdan Baltazar, preşedintele "BRD - Groupe Société Générale", ne-a declarat: "Indisciplina financiară este o mare problemă pentru sistemul bancar. Ne-am retras în mod firesc din finanţarea companiilor cu arierate şi cu pierderi. Din punct de vedere al activelor, 60% din economie este în mîna statului şi majoritatea este perdantă. Nu ne este indiferent nivelul arieratelor bugetare, pentru că el determină o povară fiscală enormă şi loveşte în clienţii noştri: populaţia şi firmele private competitive".
În aceste condiţii, lichiditatea din sistemul bancar nu merge în economia reală şi constituie un pericol inflaţionist. Sarcina absorbţiei acestor bani revine Băncii Naţionale, care face eforturi uriaşe în acest sens. În luna aprilie spre exemplu, în conturile BNR au stat, zilnic, 2 miliarde de dolari, bani depuşi de bănci şi pentru care banca centrală plăteşte dobînzi. Faptul că băncile evită să se implice într-o economie rigidă şi nerestructurată este evidenţiat şi de ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat, de 14,5% la sfîrşitul anului trecut. Şi la acest indicator ne situăm pe ultimul loc în regiune.
Toate aceste efecte negative şi disfuncţionalităţi sînt cauzate de ritmul lent de restructurare a economiei, care a permis persistenţa neplăţii datoriilor, concluzionează experţii Băncii Mondiale. Autorii mai afirmă că atingerea unui grad ridicat de intermediere financiară, care să aloce eficient resursele către firmele viabile, este condiţionată de mai mulţi factori: eliminarea neplăţii datoriilor şi a plăţilor prin compensare, finalizarea privatizării în sistemul bancar, îmbunătăţirea reglementărilor şi supravegherii în sistemul bancar, aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
