Banca Naţională a României a publicat, marţi, un proiect pentru modificarea şi completarea regulamentului privind limitarea riscului de credit pentru populaţie, prin care impune băncilor ca la analiza capacităţii de rambursare a clientului să ia în calcul un nivel al veniturilor cu maxim 20% mai mare faţă de cel declarat fiscal anul anterior. Totuşi băncile ar putea lua în calcul venituri peste limita impusă în cazul în care clientul prezintă documente justificative care să ateste continuitatea acestora. Proiectul este supus discuţiilor până pe data de 16 iulie, conform datelor BNR.
Bancherii nu sunt de acord cu proiectul propus de BNR şi consideră că principalul scop a fost reducerea ritmului de creştere a creditelor. Totodată, intervalul de timp în care instituţiile de credit pot analiza proiectul şi pot formula un punct de vedere comun în legătură cu acesta este foarte scurt. Asociaţia Română a Băncilor a trimis ieri Băncii Naţionale a Româ-niei o solicitare pentru prelungirea datei limită pentru dezbaterea proiectului, ne-au declarat reprezentanţii ARB. "În altă ordine de idei, birocraţia suplimentară nu face altceva decât să creeze disconfort clienţilor", este de părere Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB. La rândul său Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administaţie al UniCredit Ţiriac Bank, consideră că propunerea modificării regulamentului pune presiune asupra administraţiilor publice, iar aplicarea modificării va încetini serios procesul de creditare. Referitor la plafonul maxim al veniturilor care poate fi luat în calcul de către împrumutători, Dan Pascariu consideră că nu pot fi luate în calcul date cu o vechime de aproape un an şi că veniturile unui client pot creşte substanţial pe parcursul derulării creditului.
Cu siguranţă modificarea regulamentului va tempera ritmul de creştere a creditelor acordate de bănci persoanelor fizice din cauza formalităţilor în plus pe care le include dar şi pentru că va determina scăderea nivelul creditului maxim acordat pentru acelaşi venit luat în calcul, atrage atenţia şi Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al "Bancpost". Domnia sa consideră că Banca Naţională a luat aceste măsuri urmărind scăderea deficitului de cont curent care se încăpăţânează să rămână mare şi a inflaţiei care creşte la rândul ei.
Un efect nedorit al măsurilor Băncii Naţionale este, în opinia preşedintelui Bancpost, faptul că băncile româneşti vor fi şi mai dezavantajate faţă de sucursalele băncilor străine sau faţă de băncile persoane juridice străine care acordă credite în România întrucât acestea nu sunt obligate să se supună reglementărilor.
Mihai Bogza spune că nu putem şti cu certitudine dacă se vor mai lua şi alte măsuri pentru încetinirea ritmului de creştere a creditelor dar speră că nu vor mai fi alte reglementări care să introducă distorsiuni în piaţă. O altă prevedere a propunerii modificării regulamentului impune băncilor să realizeze analize de tip stress test pentru evaluarea capacităţii de rambursare a creditului în condiţii nefavorabile pe baza datelor disponiblie aferente unei perioade de minim 18 anterior datei evaluării, utilizând cea mai ridicată rată a dobânzii, nivelul cel mai ridicat al deprecierii cursului de schimb, şi cel mai ridicat nivel al comisioanelor aplicabile.
Piaţa imobiliară, direct afectată de noile norme BNR
Normele Băncii Naţionale a României (BNR) privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice au stârnit imediat nemulţumiri în cadrul pieţei imobiliare.
Eduard Uzunov, preşedintele companiei imobiliare Regatta, ne-a declarat: "Introducerea unui întreg capitol şi în special a articolului 4, în care se specifică că împrumutătorii
Motivul pentru care BNR a modificat regulamentul privind limitarea riscului de credit este "teama", consideră preşedintele Regatta, adăugînd: "Este o consecinţă a fricii de cele întâmplate în afară, faţă de criza ipotecară din America, sau, mai nou, cea din Spania", a adăugat domnia sa. Deoarece în ţara noastră piaţa imobiliară nu este atât de dezvoltată - perioada de trai într-o locuinţă a unui român este dublă sau chiar triplă faţă de cea a unui străin, 4-5 ani - , această teamă este puţin justificată.
Cei mai afectaţi de aceste prevederi vor fi românii din clasa de mijloc, care, pentru a-şi cumpăra un imobil, utilizează bani împrumutaţi de la bancă". În opinia domnului Uzunov, clasa de lux va fi mai puţin afectată, deoarece nu depinde de asemenea resurse financiare.
În imobiliare sunt trei elemente importante: cererea, oferta şi finanţarea, ne-a spus Eduard Uzunov. Ori, tocmai acest ultim element este lovit prin noile dispoziţii.
Pe de altă parte, Cătălin Ştefan Zahiu, project manager al Grupo Lar, ne-a spus că, sigur, această normă va mai fi discutată: "Deocamdată este un proiect, care cred eu că va mai suferi modificări datorită faptului că se micşorează semnificativ nivelul maxim al gradului de îndatorare".
Şi domnia sa subscrie ideii că dispoziţiile privind practicile de creditare sănătoase "vor avea ca efect o posibilitate de accesare mult diminuată a creditelor şi, prin urmare, a achiziţionării de locuinţe". Cătălin Ştefan Zahiu consideră că aceste norme vor afecta atât băncile comerciale, cât şi populaţia.
Faţă de posibilitatea fluctuaţiei preţurilor locuinţelor, Cătălin Ştefan Zahiu este mai ponderat: "Este clar că apartamentele noi nu se vor ieftini în niciun caz, ramânând de văzut cum va evolua preţul apartamentelor vechi de pe piaţă".
Nataşa Negru