EnglishImplementarea unei legislaţii privind emisiunile de obligaţiuni ipotecare poate să asigure finanţare pe termen lung pentru băncile din ţara noastră, sporind rolul pe care piaţa de capital îl joacă în atragerea de resurse care să fie orientate, apoi, către economie, sunt de părere reprezentanţii instituţiilor de credit.
Pe piaţa bancară autohtonă, identificarea unor surse alternative de finanţare este o problemă în sine, chiar şi pe termen mediu, ceea ce înseamnă că obligaţiunile ipotecare ar urma să ofere o diversificare, din acest punct de vedere, potrivit lui Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank România.
"Introducerea emisiunilor de obligaţiuni ipotecare poate fi privită ca o dovadă a faptului că sectorul financiar românesc evoluează în direcţia implementării de noi soluţii. Este un proiect favorabil pieţelor financiare şi, în acelaşi timp, investitorilor locali sau străini care vor să aibă expunere pe un astfel de segment", ne-a declarat domnia sa.
Laszlo Diosi precizează că instrumentul nu reprezintă o "soluţie minune", dar, dacă este gestionată într-un mod adecvat şi prudent, poate să constituie un suport bun pentru atragerea unor fonduri suplimentare.
Directorul general al OTP Bank a continuat: "Lichidizarea pieţelor reprezintă o condiţie importantă pentru depăşirea actualului impas financiar. Aşadar, această soluţie constituie o sursă de finanţare pe termen lung, mult aşteptată de băncile din România, de altfel, o metodă uzuală în alte ţări. Iar, pentru creditele ipotecare acordate în lei, ar putea constitui o sursă de finanţare corelată mai bine cu maturitatea pe care se acordă creditele".
Dacă va fi adoptată, legea privind emisiunea de obligaţiuni ipotecare ar urma să crească responsabilitatea în privinţa calităţii creditului, având în vedere că, "în mod indiscutabil", emisiunile vor fi clasificate prin rating, susţine Laszlo Diosi.
"Pe de altă parte, în practică, activele eligibile ca suport pentru acest instrument vor fi semnificativ diminuate, în condiţiile impuse, astfel că aşteptările privind dimensiunile unor astfel de emisiuni vor fi reduse", a conchis domnia sa.
La rândul său, Johan Gabriels, directorul general al Băncii Comerciale Carpatica (BCC), a salutat iniţiativa legislativă privind emisiunile de obligaţiuni ipotecare.
"Este îmbucurător faptul că sistemul bancar local va beneficia de un nou cadru legal privind obligaţiunile ipotecare, ce va permite băncilor să obţină finanţare pe termene mai lungi şi dobânzi mai reduse, în condiţii sporite de siguranţă şi mecanisme adecvate de monitorizare şi control al riscurilor", ne-a declarat oficialul BCC.
Demersul va face ca investitorii, cu precădere cei instituţionali, să îşi poată diversifica portofoliile de investiţii, prin achiziţia de obligaţiuni ipotecare, garantate, care prevăd mecanisme de administrare activă a portofoliului de credite ipotecare şi marcare la piaţă a valorii ipotecilor constituite drept garanţie a titlurilor respective, conform domniei sale.
"Prin acest instrument nou, piaţa de capital îşi va spori rolul de motor al finanţării economiei", susţine Johan Gabriels.
Totodată, efectul costului de finanţare mai redus aplicat obligaţiunilor ipotecare, în comparaţie cu obligaţiunile negarantate, se poate propaga către costul creditelor ipotecare, ceea ce, în opinia directorului general al Băncii Carpatica, ar urma să stimuleze instituţiile de credit să dezvolte acordarea de împrumuturi ipotecare acordate populaţiei.
Johan Gabriels ne-a precizat că banca pe care o conduce inteţionează să analizeze emisiunea de obligaţiuni ipotecare "la momentul oportun" şi să o utilizeze atunci când vor exista premisele unei cereri din partea investitorilor, iar portofoliul de active ipotecare va fi eligibil pentru garantarea emisiunii.
Ca principiu, existenţa unui cadru de reglementare privind emisiunile ipotecare este de natură să stimuleze creditarea ipotecară, fiind încă o alternativă prin care băncile pot să acceseze finanţare, precum şi o referinţă viabilă de preţ pentru această categorie de credite, consideră Marius Stoica, Director Executiv, Polul Pieţe Financiare al BRD.
"Dezvoltarea emisiunilor ipotecare va depinde, însă, şi de evoluţia cererii solvabile de credit ipotecar, precum şi de situaţia lichidităţii în piaţa interbancară şi de dezvoltarea segmentului «buy-side» pentru aceste emisiuni, în principal fondurile de investiţii non-bancare", subliniază domnia sa.
Băncile au solicitat, în ultimii ani, modificarea legislaţiei privind emisiunile ipotecare, pentru asigurarea surselor de finanţare şi refinanţare, în condiţiile în care criza financiară a redus susbstanţial sumele pe care băncile mamă din străinătate le pun la dispoziţia subsidiarelor din ţara noastră.
Principalele deficienţe ale Legii nr. 32/2006 privind obligaţiunile ipotecare, constau, potrivit notei de fundamentare a iniţiativei legislative publicate săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în lipsa segregării atribuţiilor Băncii Naţionale a României (BNR) şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în legătură cu supravegherea activităţii de emitere de obligaţiuni ipotecare, conform competenţelor statutare ale celor două autorităţi, insuficienta reglementare a supravegherii prudenţiale a calităţii portofoliului de creanţe afectat garantării obligaţiunilor ipotecare pe care o autoritate publică trebuie să o exercite suplimentar faţă de supravegherea prudenţială curentă a activităţii unei instituţii de credit, pentru protejarea deţinătorilor de astfel de titluri, precum şi inexistenţa separării competenţelor agentului de cele ale reprezentantului investitorilor şi insuficienta reglementare a condiţiilor în care s-ar realiza emisiunile şi a cerinţelor prudenţiale legate de derularea activităţii.
Proiectul de lege aflat în dezbatere publică conţine o serie de modificări care ar trebui să elimine aceste probleme.
Documentul prevede, printre altele, ca BNR să fie singura autoritate compenentă să asigure supravegherea prudenţială a emisiunilor de obligaţiuni ipotecare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
