Piaţa acţiunilor din Statele Unite a avut o evoluţie extraordinară în ultimul deceniu, dar este posibil ca anii care urmează să nu fie atât de spectaculoşi, conform opiniilor recente ale unor mari bănci de pe Wall Street.
Acestea vorbesc despre perspectiva unui "deceniu pierdut", în care performanţa acţiunilor să fie cu mult inferioară celei văzute de investitori în ultimii zece ani. În plus, este posibil ca randamentele acţiunilor să fie inferioare celor ale obligaţiunilor şi chiar sub inflaţie, conform uneia dintre cele mai mari bănci americane.
• Evaluări nesustenabil de ridicate şi dependenţa performanţei pieţei doar de câteva acţiuni
JPMorgan Chase (JPM), cea mai mare bancă din lume, estimează randamente mai reduse ale pieţei americane în următorul deceniu, pe măsură ce acţiunile marilor nume din tehnologie "vor reveni cu picioarele pe pământ", conform unui articol publicat, la jumătatea lunii trecute, pe site-ul nasdaq.com.
Analiştii băncii se aşteaptă la un randament mediu anual de 5,7% pentru S&P 500, în următorii zece ani, circa jumătate din randamentul anual de 10% al indicelui de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945.
• JPMorgan: "O populaţie globală îmbătrânită poate duce randamentele pieţei acţiunilor în jos"
JPMorgan a utilizat un model matematic complex pentru a estima evoluţia probabilă a S&P 500 în următorul deceniu, dar analiştii subliniază că perspectiva unor randamente mai reduse se bazează pe evaluările nesustenabil de ridicate din prezent ale acţiunilor şi pe faptul că performanţa pieţei este dată doar de câteva nume mari din tehnologie, precum Nvidia şi Meta Platforms (fostul Facebook).
Echipa băncii a punctat că, în timp, evaluările acţiunilor revin către medie, ceea ce ar trebui să se traducă în randamente mai mici în următorii ani. La jumătatea lunii septembrie, indicele S&P 500 avea un raport Price to Earnings calculat pe baza profiturilor ultimelor douăsprezece luni de 23,7, cu 25% peste media de 19, a ultimilor 35 de ani.
Totodată, JPMorgan atrage atenţia că o populaţie globală îmbătrânită poate duce randamentele pieţei acţiunilor în jos, deoarece investitorii mai în vârstă tind să prefere activele mai conservatoare, precum obligaţiunile. În plus, creşterea cotelor de impozitare pentru reducerea deficitelor bugetare poate afecta randamentele viitoare ale acţiunilor, conform analiştilor băncii, scrie nasdaq.com.
• Goldman Sachs estimează că S&P 500 va avea un randament nominal anualizat de 3% în următorul deceniu, cu mult sub randamentul de 13% din ultimii zece ani
Deceniul de aur al randamentelor pieţei acţiunilor din Statele Unite s-a încheiat, conform unui raport al echipei de cercetare strategii de portofoliu a Goldman Sachs, publicat săptămâna trecută, scrie Business Insider.
Strategii Goldman au estimat că, indicele S&P 500 va avea un randament nominal anualizat de 3% în următorii zece ani (cu un interval potenţial cuprins între -1% şi 7%), cu mult sub randamentul de 13% din ultimii zece ani. "Investitorii ar trebui să fie pregătiţi ca randamentele acţiunilor în următorul deceniu să se situeze la limita inferioară a distribuţiei performanţei lor tipice faţă de obligaţiuni sau inflaţie", a scris echipa condusă de strategul-şef al Goldman pentru acţiuni listate în Statele Unite, David Kostin.
Există cinci elemente pe bază cărora echipa băncii estimează randamente reduse ale pieţei acţiunilor, în următorul deceniu.
• Raportul preţ-profit ajustat ciclic este cu mult peste media istorică
Evaluările ridicate ale pieţei acţiunilor au fost urmate, din punct de vedere istoric, de radamente mai reduse, conform strategilor Goldman, care atrag atenţia că în prezent, raportul preţ-profit ajustat ciclic (Cyclically Adjusted Price-to-Earnings ratio - CAPE, cunoscut şi drept Shiller P/E) este de 38x sau în cea de-a 97 percentilă (n.r. măsură statistică ce indică poziţia unei observaţii într-o distribuţie de date ordonată într-o sută de părţi egale), spun cei de la Goldman, scrie Business Insider.
Din 1940 încoace, media raportului preţ-profit ajustat ciclic pentru indicele S&P 500 a fost de 22X, conform băncii.
• "Este extrem de dificil pentru orice companie să menţină creşteri ridicate ale vânzărilor şi marjelor de profitabilitate pentru perioade îndelungate de timp", conform Goldman
Gradul de concentrare al pieţei acţiunilor este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii o sută de ani, ceea ce înseamnă că performanţa indicelui S&P 500 este puternic dictată de perspectivele câtorva titluri, conform strategilor Goldman.
Nvidia şi Alphabet (compania mamă a Google) sunt două dintre marile nume din tehnologie ce au impus performanţa pieţei din ultimii ani, dar faptul că evoluţia este dată de doar câteva acţiuni sporeşte riscurile.
"Analizele noastre istorice arată că este extrem de dificil pentru orice companie să menţină niveluri ridicate de creştere ale vânzărilor şi ale marjelor profitabilitate pentru perioade îndelungate de timp. Aceeaşi problemă apare şi în cazul unui indice foarte concentrat", au spus cei de la Goldman.
Potrivit datelor băncii, companiile din S&P 500 care au avut în mod constant o creştere a veniturilor de peste 20% au înregistrat scăderi bruşte, după o perioadă de circa zece ani.
• Contracţii mai frecvente ale economiei Statelor Unite şi scăderea ritmului de creştere a profitului companiilor
Goldman se aşteaptă ca economia Statelor Unite să se contracte mai frecvent în următorul deceniu, respectiv de patru ori sau în 10% din trimestre, faţă de doar două astfel de episoade în deceniul precedent, scrie Business Insider.
Potrivit băncii, media randamentelor anualizate a acţiunilor din S&P 500 a fost de minus 10% în aceste perioade de încetinire economică.
Profitabilitatea companiilor este un alt factor inclus de Goldman în modelul său de estimare a randamentelor acţiunilor. Conform strategilor, decelerarea vânzărilor şi a ritmului de creştere a profiturilor celor mai mari companii ale pieţei americane, după cum sugerează istoria, va avea un impact imens asupra întregii pieţe.
Nu în ultimul rând, strategii iau în calcul nivelul relativ al randamentelor titlurilor de stat ale SUA pe zece ani. Acestea au depăşit nivelul de 4%, în condiţiile în care investitorii îşi recalibrează aşteptările privind reducerea dobânzilor, în urma unor rapoarte ce indică date economice robuste şi pe fondul inflaţiei încă persistente.
În aceste condiţii, Goldman consideră că este mai probabil ca performanţa acţiunilor să fie sub cea a obligaţiunilor în următorii zece ani, atribuind acestui scenariu o probabilitate de 72%. De asemenea, modelele strategilor au furnizat o probabilitate de 33% ca randamentul indicelui să fie sub inflaţie, până în 2034, conform publicaţiei citate.
• Ed Yardeni: "Randamentele medii anualizate ale pieţei ar trebui să fie mai apropiate de 11%, în următorul deceniu"
Ed Yardeni, una dintre cele mai respectate figuri de Wall Street şi preşedintele Yardeni Research, crede că predicţia Goldman este mult prea conservatoare, scrie Business Insider.
Yardeni susţine de doi ani că piaţa acţiunilor americane este pregătită pentru un boom puternic, asemănător celui din anii 20, datorită creşterii continue a productivităţii. " În opinia noastră, chiar şi scenariul optimist al Goldman poate să nu fie suficient de optimist", a scrie veteranul de pe Wall Street, într-o notă publicată săptămâna trecută.
În opinia preşedintelui Yardeni Research, în condiţiile în care economia Statelor Unite creşte cu 3% de la un an la altul, iar inflaţia se moderează către nivelul de 2%, randamentele medii anualizate ale pieţei ar trebui să fie mai apropiate de 11%, în următorul deceniu.
"Este greu de imaginat că randamentul total al S&P 500 va fi de doar 3%, dacă avem în vedere numai randamentele provenite din compunerea dividendelor reinvestite", a spus Yardeni.
În legătură cu argumentul celor de la Goldman conform căruia evoluţia pieţei este foarte dependentă de doar câteva acţiuni, analistul susţine că acest lucru este justificat de fundamente. "În vreme ce sectorele Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii reprezintă acum circa 40% din S&P 500, precum în timpul bulei dot-com, companiile sunt în prezent mult mai solide decât atunci", a spus el.
Yardeni a subliniat că profiturile corporaţiilor din aceste două sectoare reprezintă peste o treime din profitul tuturor emitenţilor din S&P 500, în comparaţie cu mai puţin de un sfert la vârful bulei dot-com, în 2000. În plus, definiţia unei companii de tehnologie a fost deformată, deoarece tehnologia este acum omniprezentă în toate sectoarele, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii, fapt care ar trebui să susţină creşterea economică şi să menţină în acelaşi timp inflaţia sub control.
"Un deceniu pierdut pentru acţiunile din Statele Unite este puţin probabil, dacă profiturile şi dividendele vor continua să aibă ritmuri de creştere solide, stimulate de marje de profitabilitate mai mari, datorită creşterii productivităţii induse de tehnologie", a scris Yardeni, conform Business Insider.
Notă:
Cyclically Adjusted Price-to-Earnings ratio (CAPE) sau Shiller P/E reflectă media profiturilor companiilor în termeni reali, pe o perioadă de zece ani.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 02:48)
noroc cu expansiunea monetara ...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 07:18)
Nu stiu de ce tot calculeaza cresterea SP500 incepand cu WW2. Probabil ca cel mai corect ar fi sa calculam mediile istorice incepand cu anul 1990 (deci in ultimii 35 de ani de epoca de aur cu inflatie mica si ”Easy Money”), atunci cand a inceput cresterea economica exploziva adusa de globalizare si cea adusa de IT si ulterior de internet.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 09:31)
nu va mai fi per 20 media la s&p.
de ce? simplu. printarea de bani, QE 1, QE2 QE 3, QE , QE , SI alt QE.
cand printezi bani, scade randametul dolarului. ca n-ai cum sa tii pasul la profituri cu printarea FED, si mondiala. aia e infinita. profiturile sunt reale, si finite.
la fel scade randamentul la chirii, arenda, ca si la dividende, de ce? piata e inundata de maculatura, "bani". preturile cresc la active din cauza acestor printari de bani, cresc diferentele dintre bogati si saraci. in ultima vreme accelerat.
cat despre o, vine ai sa ne salveze rpoductivitatea. productie va fi, numai sa ai cui sa vinzi daca se merge pe ideea inlocuim oameni cu ai si roboti.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 13:03)
QE nu este printare de bani. Este o tranzactie swap. Banca Centrala cumpara mortgage-backed securities din piata privata, si ofera la schimb rezerve bancare. Rezervele bancare sunt folosite de catre banci pentru a face settlement payments intre ele, si intre ele si Stat (Trezorerie + Banca Centrala). Bancile nu-si imprumuta clientii cu depozite. Imprumuturile creaza depozite, nu invers.
Capacitatea bancilor de a oferi imprumuturi este limitata de capital requirement (diferenta duntre assets & liabilities) si de cererea pt imprumuturi (clienti bancabili care doresc un imprumut).
Politicile monetare de tip ZIRP sau aproape ZIRP (zero interest rate policy) sunt BULLISH pt pietele de capital. Cu ZIRP, dobanda reala la dolar e negativa (daca factorizezi inflatia), asadar, agentii privati au incentive sa caute randamente (la ei in tara) in pietele de equity si de obligatiuni corporative.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 22:16)
De unde scoate fed bani sa cumpere mbs? Îți spun eu, din aer, sau din butoane, la infinit daca este nevoie.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 22:57)
Amice, ai explicat cu multe cuvinte de finantist, EXACT TIPARNITA DE BANI. In domeniul monetar.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.10.2024, 00:09)
QE nu e tiparire de bani. Daca eu iti iau din posesie un bun (mortgage backed securuty + un titlu de stat) care face 50 de lei in principal cu un cupon de 5%, si iti dau la schimb 50 de lei cu cupon aproape de zero, asta nu inseamna ca a avut loc un transfer net pozitiv de bani. Invata diferenta dintre un swap si un transfer net (aka. Un deficit fiscal sau un surplus fiscal). Muntele ala de lichiditate din perioada de QE a stat inert pe bilantul bancilor, si a impins dobanda de referinta in piata la zero sau aproape zero. Pretul la MBS-uri a cresc, asta a fost si scopul FED-ului, sa protejeze capitalizarea si lichiditatea bancilor. Dobanzile aferente acelor MBS-uri cumparate de FED erau drenate din sectorul privat, ele intrand in buzunarele FED-ului. Invata cobtabilitatea cu doua intrari. Invata balanta sectoriala.
(G-T)+(I-S)+(X- M)=0
(G-T)=-(I-S)-(X-M)
2. Piețele se vor corecta
(mesaj trimis de Anonim în data de 29.10.2024, 04:39)
Piețele se vor corecta cu 50% iar fondurile de pensii vor intra in faliment, care e problrma?
3. fără titlu
(mesaj trimis de liviu în data de 29.10.2024, 07:10)
JPM - un bear notoriu care s-a inselat de n ori in ultimii 3 ani, asa ca au fost nevoiti sa-l concedieze de curand pe 'ursul' sef (Kolanovic, chief global markets strategist); GS - care si in urma cu 10ani spunea acelasi lucru si ultima decada a fost senzationala. Ed Yardeni e mai optimist. Nimeni nu are globul de cristal dar un lucru mi-e clar: nici o alta parte de lume nu are inovatia existenta in USA. Daca acolo nu vor merge lucrurile, nu vor merge nicaieri
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 07:36)
Exista si argumente pentru o incetinire a performantei SP500 in urmatorii 10 ani (poate nu catre +3 anual ca in scenariul cel mai pesimist), dar catre 7-8% anual, adica mult sub 14% anual in ultimii 10ani:
1. si cred ca cel mai important argument este cel legat de Globalizare. Scad investitiile straine in China iar Rusia putinista va fi scoasa din circuitul economic. Cresterea pretului la energie si cresterea salariului mediu in China inseamna ca devine tot mai ieftin si mai sigur sa produci aproape de casa.
2. Cresterea de productivitate adusa de AI s-ar putea sa fie exagerata in asteptari pe termen scurt-mediu.
3. Inflatia mai mare si rata neutra de dobanda mai mare vor ”consuma” din performanta companiilor si din banii care se vor duce catre bursele de actiuni. Va fi tot o epoca ”easy money”, dar un easy money mai bland, mai rational.
4. Datoria suverana a SUA la 100% din PIB, si datoriile G7, ne vor aduce o epoca mai austera, adica cheltuielile bugetare si investiile publice procentual mai mici.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 13:07)
2 este corect. 1, 3, si 4 sunt complet false.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 22:19)
Cu resurse financiare infinite generate din butoane, oricine inovează.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 08:54)
E consecinta normala,cand nu banutii nu sunt indreptati
catre investitii,cercetare,technolog ie si invatamant,
ci in inarmare si razboaie cat incape
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 09:48)
Asta e propaganda ruseasca. Elvetia cea neutra este o exportatoare de armament de cea mai buna calitate datorita investitiilor mari facute in aceasta industrie. Razboiul va exista pe acest Pamant cat timp se vor naste oameni ca Putin Kim si toata sleahta dictatori desculti in fuste si turban
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 10:51)
Cand il auzi pe asta ai zice ca SUA aloca 40% din buget pe inarmare nu mujicia:-)
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 11:14)
cu cat esti mai bogat, cu atat ai nevoie de paza mai mare. si cheltuiala mai mare pt paza.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 16:19)
Bai, trolache, uite ce zic datele din Ves.
The United States led the ranking of the countries with the highest military spending in 2023, with 916 billion U.S. dollars dedicated to the military. That constituted over 40 percent of the total military spending worldwide that year, which amounted to 2.4 trillion U.S. dollars.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 09:19)
Totul depinde de FED.
Nu mai depinde nimic de P/E.
O firma ca si cotsco, un fel de kaufland se tranzactioneaza la per 50. apple, per cca 36, tsla, per 150, palantir, 250 etc
trump media, per infinit ca e pe pierdere de la nastere si posibil pt totdeauna.
e speculatie incurajata de fed.
lumea se simte bogata, ca 1/2 din gospodariile americane au investitii la bursa, si atunci mai ia o vacanta, mai merge la un concert, la un restaurant, mai renoveaza inca odata casa etc. chiar dc e pe credit toata distractia.
normal ca va pocni, ca-n 2007, 2000, 1929 cand a fost aceeasi speculatie fara nici o grija fata de banii personali , toata lumea si cu maica-sa all in. si fac bani. pe hartie. ca doar n-o sa lase fed piata sa scada inainte de alegeri.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 13:11)
Jumatate din populatia SUA traieste de la salariu la salariu. Gospondaria medie Americana are doar 1500 de dolari in economii. Nu cred DELOC ideea ca 1 din 2 gospodarii detine equity. E fake news, crede-ma.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 14:29)
fake news e ca au doar 1.5k economii. Crede-ma, cunosc familii care au 50k pe putin pusi deoparte, si nu putini. Oricum au alt stil de cheltuit - ei tot de pa cardurile de credit cheltuie.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Horia Brenciu în data de 29.10.2024, 14:41)
According to the Federal Reserve's most recent Survey of Consumer Finances, the median savings account balance for all families was $8,000 in 2022.
Asta e mediana pe familie, adica jumatate din familii au peste 8K, iar cealalta jumatate sub 8K. Si e vorba de familii. Probabil, mediana pt individ e mult sub 8K.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 16:00)
Deja e mult! Ia cauta pe la alte tari sa vedem comparativ.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 14:34)
Bun condei! Dintre fff putini care urmăresc constant! piețele externe!
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.10.2024, 16:23)
87% din conturile retail care tranzactioneaza CFD-uri (contract for differences) sufera pierderi nete. Mult noroc, baieti. Eu prefer BVB.