BĂNCILE AMENINŢĂ: "Legea dării în plată a locuinţei va reduce drastic accesibilitatea creditelor"

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) îşi exprimă "surprinderea" faţă de modalitatea "total netransparentă" de avizare favorabilă de către Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind darea în plată a imobilelor, în vederea stingerii întregii datorii.

Reprezentanţii băncilor care fac parte din CPBR au trasnsmis o scrisoare deschisă referitoare la această iniţiativă legislativă atât Parlamentului României şi Administraţiei Prezidenţiale, cât şi Băncii Naţionale a României, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

CPBR consideră: "Prin prezenta sesizare, dorim să atragem atenţia asupra faptului că, dacă va fi promulgat în actuală formă, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinţe negative ireversibile cuantificate în instabilitatea prelungită a sistemului bancar şi reducerea drastică în viitor a accesibilităţii creditelor imobiliare şi ipotecare pentru consumatorii din România, în special tinerii şi tinerele familii".

Bancherii sunt de părere că modalitatea de avizare este "total netransparentă" şi de natură să atragă după sine notificarea organismelor europene în vederea declanşării procedurii de infringement, "într-un moment când sistemul bancar urmăreşte cu prioritate conlucrarea, nicidecum consultarea cu autorităţile legislative pentru identificarea soluţiilor viabile de stabilitate economică într-un mediu economic şi geopolitic complex".

În scrisoarea transmisă, ieri, redacţiei, CPBR reclamă, printre altele, faptul că legea, în forma sa actuală, va genera înăsprirea creditării ipotecare până la un nivel care va restricţiona drastic accesul la împrumuturile ipotecare şi se suprapune nejustificat legislaţiei privind insolvenţa persoanelor fizice, excedând cadrul de aplicare a directivelor europene.

De asemenea, bancherii consideră că beneficiarii reali ai respectivului proiect legislativ "se vor dovedi a fi mai curând dezvoltatorii imobiliari individuali", subliniind că iniţiativa promovează indisciplina contractuală, "legitimând instabilitatea şi imprevizibilitatea legislativă referitoare la mecanismele normale de piaţă, ceea ce este de natură să creeze prejudicii serioase încrederii investitorilor şi stabilităţii sistemului bancar din România".

În scrisoarea deschisă, CPBR ţine să menţioneze: "Deşi acest proiect de lege nu se afla pe ordinea de zi a Comisiei ieri (n.r. marţi), 10 noiembrie a.c., acesta a intrat în discuţie prin suplimentarea ordinii de zi. Chiar dacă nu este obligată prin lege să facă acest lucru, considerăm că o consultare serioasă a comunităţii bancare pentru un proiect de lege care prezintă riscuri sistemice deosebite ar fi fost absolut necesară măcar la nivelul Comisiei care are ca obiect de activitate inclusiv activitatea bancară, pe lângă echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi şi scont.

Deşi CPBR s-a exprimat în două rânduri prin scrisori trimise autorităţilor statului - în lunile iunie şi iulie a.c. - pe marginea acestui proiect de lege privind "Darea în Plată", demersurile noastre privind organizarea de consultări au rămas fără niciun rezultat. Până acum, singura oportunitate pentru a ne exprima opiniile relativ la acest proiect de lege s-a irosit în timpul unei aşa-zise dezbateri organizată în data de 23 iunie a.c., de domnii Gheorghe Piperea şi Daniel Zamfir (n.r. iniţiatorii proiectului) la Palatul Parlamentului, în fapt un demers lipsit de o abordare practică, constructivă, care nu a pus accentul pe o consultare propriu-zisă, dialogul cu participanţii din sistemul bancar şi, respectiv, reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi analiza propunerilor acestora lipsind cu desăvârşire".

Bancherii consideră că sunt false afirmaţiile iniţiatorilor potrivit cărora acest proiect de lege vine şi în ajutorul băncilor, diminuându-le pierderile cu creditele neperformante.

Menţionăm că avocatul Gheorghe Piperea a precizat, recent: "Ambele părţi câştigă din acest schimb: (i) debitorul este liberat de un munte de datorii, care oricum nu ar mai putea fi achitate, redevenind cetăţean cu drepturi, inclusiv cu dreptul la o nouă locuinţă, pe care să şi-o procure, eventual cu titlu de chirie, în condiţii mai puţin înrobitoare; (îi) creditorul, mai ales cel bancar, îşi marchează mai rapid pierderea, eliberându-se de propriile provizioane.

Câştigă şi piaţa imobiliară, întrucât, deşi există încă o mare cerere de case, nu există şi oferte de preţuri care să se întâlnească pe drum cu cererea. (...) Proiectul de lege îşi propune să reintroducă echitatea şi necesarul echilibru în relaţiile dintre părţi, întrucât împarte riscul de pierdere (care până acum a fost exclusiv un risc de ruină pus pe capul debitorului), între debitor şi creditor. Oricum, precum ştim, la momentul împrumutului, debitorul, de regulă, a plătit un avans din preţul imobilului (între 15-25%), iar acesta a fost evaluat (pe cheltuiala debitorului, desigur) de evaluatori impuşi de bancă, după criterii impuse de bancă. Debitorul nu are nicio vină şi nicio responsabilitate pentru faptul că, scriptic, la momentul acordării împrumutului, imobilul era evaluat la peste 133% din valoarea împrumutului, în timp ce acum valoarea, estimată de aceiaşi evaluatori, după aceleaşi criterii, este undeva la 30%. În plus, în cei 7-10 ani de la acordarea împrumutului, debitorul a plătit dobânzi, comisioane şi alte costuri (mascate, abuzive, ilegitime) suficient de mari pentru a conchide că banca nu prea ar pierde din această operaţiune juridică ce reclamă echitate".

La rândul său, deputatul liberal Cătălin Zamfir ne-a declarat: "Atâta vreme cât băncile îşi permit să vândă pachete de credite neperformante cu doar 10% din valoarea creanţelor, înregistrând pierderi de 90%, cum le-ar putea afecta această lege? Oricum, casele sunt evaluate la 130% din valoarea creditelor. În condiţiile în care valoarea imobilelor a scăzut, să zicem, la jumătate şi ţinând cont că, timp de 5-7 ani, debitorii au plătit o parte din împrumuturi, dacă s-ar aplica Legea dării în plată, atunci băncile ar ieşi «tanda pe manda»".

Reprezentanţii CPBR consideră că astfel de afirmaţii nu urmăresc decât "să instaleze în mentalul colectiv ipoteza că, de fapt, băncile sunt ajutate prin acest proiect de lege şi, cu toate acestea, refuză acest ajutor generos din motive de natură ocultă": "Un ajutor, am spune noi, cu permisiunea dumneavoastră, acordat "cu de-a sila", pentru că băncile nu s-ar opune unui asemenea proiect de lege dacă acesta ar contribui cu adevărat la diminuarea creditelor neperformante şi la reaşezarea pieţei imobiliare!"

Bancherii se întreabă că, dacă un asemenea proiect de lege privind va fi adoptat şi promulgat "cu celeritate", atunci care este sensul dezvoltării unui întreg mecanism privind procedura insolvenţei persoanei fizice?

Totodată, aceştia afirmă: "Explicaţiile iniţiatorilor, cum că diferenţa dintre proiectul de lege privind darea în plată şi Legea Insolvenţei persoanelor fizice constă în faptul că, prin proiectul de lege, debitorul aflat în dificultate de plată n-ar mai purta «stigmatul de insolvent», ci ar putea, ulterior «dării în plată», să se împrumute din nou în condiţiile actuale de piaţă, ne determină să ne întrebăm cui se adresează de fapt acest proiect: persoanelor fizice care au dificultăţi în a-şi plăti ratele la un credit cu care şi-au cumpărat un apartament, sau dezvoltatorilor imobiliari, persoane fizice, care au construit blocuri de locuinţe sau au cumpărat suprafeţe mari de teren?"

Arbitrarul introdus de acest proiect de lege, prin care orice persoană fizică ce se consideră în dificultate de plată poate apela la returnarea fără drept de apel din partea băncii a bunului ipotecat va crea situaţii imposibil de cuantificat în acest moment, însă extrem de periculoase la nivelul întregii economii, apreciază reprezentanţii sistemului bancar.

Sursele citate invocă încălcarea mai multor legi şi directive europene, printre care Codul Civil şi şi Regulamentul UE privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii, care prevede că "rambursarea sumelor datorate de împrumutat nu trebuie să depindă de randamentul garanţiei, ci de capacitatea reală a împrumutatului de a rambursa datoria din veniturile sale, care constituie elementul esenţial al analizei capacităţii de rambursare în baza căreia instituţia de credit aprobă sau respinge solicitarea de creditare".

Nu există un studiu de impact care să cuantifice consecinţele de natură socială şi economică pe care le va produce adoptarea acestui proiect, mai apreciază bancherii.

Aceştia sunt de părere că iniţiativa legislativă va avea efecte negative inclusiv asupra consumatorilor, deoarece respectivele modificări legislative vor îngreuna accesul acestora la produsele de creditare, având în vedere că instituţiile de credit vor fi nevoite să identifice noi măsuri de diminuare a riscului de neplată, cum ar fi un grad mai ridicat de acoperire cu garanţii. "Schimbarea modalităţii de rambursare şi limitarea dreptului creditorilor de recuperare integrală a creanţelor pentru contractele de credit existente în prezent în portofoliile acestora vor afecta siguranţa activităţii de creditare şi stabilitatea sistemului financiar-bancar. (...) Impactul faţă de consumatori pe care l-ar produce intrarea în vigoare a unui asemenea act normativ este unul semnificativ şi cu efecte care nu ar mai fi în sprijinul relaxării creditării persoanelor fizice - viziune/cerinţă ce este propagată de BNR; efectul produs va fi cel de subminare a viabilităţii activităţii bancare".

• CPBR: "Adoptarea proiectului conduce inclusiv la un potenţial dezechilibru la nivel macroeconomic"

Instituţiile de creditare vor deveni, "în mod natural", mult mai restrictive în ceea ce priveşte condiţiile de acces ale consumatorilor la creditele destinate persoanelor fizice, avertizează bancherii.

Aceştia spun că, printre cerinţele previzibile pentru accesarea creditelor ca urmare a adoptării unui asemenea act normativ, se pot număra:"(i) suplimentarea garanţiilor: solicitarea mai multor garanţii decât se solicită în prezent pentru credite similare, ceea ce ar putea conduce la o practică justificată de supragarantare a creditelor, (ii) sumele acordate cu titlu de credit vor fi mai mici, (iii) avansurile care se vor solicita vor fi mult mai mari şi (iv) dobânzile vor fi mai mari".

În plus, vor apărea plafonări ale valorilor maxime pe care consumatorii le-ar putea obţine prin contractarea de credite, atrag atenţia reprezentanţii băncilor.

CPBR consideră: "Adoptarea proiectului de lege ar putea conduce inclusiv la saturarea pieţei imobiliare, chiar la un potenţial dezechilibru la nivel macroeconomic, din moment ce s-ar ajunge la o rambursare a creditului în imobile şi nu în prestaţii de ordin pecuniar. «Invadarea» pieţei imobiliare cu proprietăţi «abandonate» de către debitorii băncilor va conduce la scăderea preţurilor şi va afecta cel mai probabil întregul sector al construcţiilor, dar şi al sectoarelor adiacente cu efecte (ce nu au fost cuantificate) la nivelul întregii economii".

Pierderile sistemului bancar vor creşte şi ca urmare a obligaţiei de provizionare pe întreg portofoliul de credite garantate a riscurilor suplimentare induse de acest proiect de lege, mai estimează CPBR.

• CPBR: "Ipoteca asupra imobilului nu reprezintă o sursă de rambursare"

La momentul acordării creditelor, băncile sunt obligate să analizeze veniturile solicitanţilor şi gradul lor de îndatorare, tocmai pentru a stabili dacă există sau nu sursă de rambursare a creditului, spun bancherii, adăugând: "Ipoteca asupra imobilului nu reprezintă o sursă de rambursare. Sursa de rambursare trebuie să fie diferită de garanţie tocmai pentru că rolul acesteia este diferit. De aceea, apare ca firesc dreptul creditorului de a urmări în continuare veniturile, întrucât tocmai acestea au fost avute în vedere ca sursă de rambursare la momentul acordării creditului".

Proiectul legislativ care prevede că persoanele cu datorii la bănci ar putea ceda imobilele pe care le-au pus garanţie în momentul contractării creditelor fără să mai rămână îndatorate a fost aprobat, marţi, de deputaţii din Comisia de buget, cu doar două abţineri, după cum ne-a spus Cătălin Zamfir.

Deputatul liberal ne-a precizat că va depune iniţiativa în regim de urgenţă la Comisia juridică, ca să fie votată săptămâna viitoare şi, ulterior, să intre în plenul Camerei Deputaţilor.