Băncile ar putea plăti mai puţin la Fondul de Garantare a Depozitelor

Este posibil ca băncile comerciale să achite o contribuţie mai redusă faţă de cea actuală la Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD), ne-a declarat Shkelqim Cani, coordonatorul proiectului "Convergenţa" în România, proiect sprijinit de Banca Mondială. Reprezentanţii Fondului de Garantare a Depozitelor au solicitat "Convergenţei" o modalitate de optimizare a contribuţiilor băncilor la Fond. Capitalizarea Fondului a ajuns la 150 milioane de euro, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Recent şi Banca Naţională a României a avansat ideea să micşoreze contribuţia băncilor comerciale la FGD. Studiul realizat de specialiştii programului "Convergenţa" în colaborare cu Fondul Italian de Garantare a Depozitelor se bazează pe armonizarea practicilor sistemului bancar românesc cu cele internaţionale în condiţiile menţinerii siguranţei depozitelor. Profesorul Cani, fost guvernator al Băncii Centrale a Albaniei, ne-a mai declarat: "Nu este important pentru ţară valoarea contribuţiei băncilor de Fond, ci corelaţia acesteia cu riscurile pe care le presupune sistemul bancar. Fondul trebuie să aibă resursele necesare acoperirii riscurilor. Prima poate fluctua în funcţie de mărimea riscului". De asemenea, domnia sa consideră că prima pe care băncile o plătesc în prezent este destul de mare şi ar putea fi redusă. FDG poate obţine resurse de la bănci prin plata anuală a unei contribuţii mai mici, prin calcularea unei cote de "necesitate" care va fi plătită doar în măsura în care fondul nu are resursele necesare. În cazul unei situaţii de criză se poate avea în vedere acordarea de către instituţiile din piaţă a unei linii de credit. Altfel spus, băncile vor plăti FGD o contribuţie mai redusă în funcţie de volumul depozitelor. În loc ca acestea să plătească diferenţa pînă la valoarea actuală vor putea acorda linii de credit. Avantajele acestor măsuri sînt multiple: Fondul va dispune de resurse necesare, băncile nu vor plăti prea mult, iar clienţii acestora vor fi asiguraţi în cazul unui faliment al instituţiilor de credit.

La finele săptămînii trecute au avut discuţii pe această temă între autorii studiului, profesorul Cani şi Velimir Sonje, fost economist şef al Băncii Centrale a Croaţiei, specialiştii Băncii Naţionale din departamentul supraveghere, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor şi cei ai Fondului de Garantare a Depozitelor. Analizele pe această temă vor fi studiate de BNR, iar reprezentanţii instituţiilor de credit aşteaptă luarea unei decizii în acest sens în cel mai scurt timp.