BASF:  20% din suprafaţa cultivată cu viţă de vie din România este exploatată la standarde europene

Doar 20% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie din România este exploatată la standarde europene, arată BASF Agricultural Solutions România. Procentul va creşte treptat, de la an la an, datorită investiţiilor continue realizate de fermieri, dar şi a importului de bune practici din alte regiuni cu tradiţie pe acest segment, a dezvoltării oenoturismului şi a schimbărilor în comportamentul de consum al vinurilor în rândul românilor, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

"Estimăm că, în acest moment, suprafaţa cultivată cu viţă de vie la nivel local este de cca. 180.000 de ha, din care doar cca. 30.000 de ha sunt exploatate la standarde europene, cultura obţinută fiind apoi integrată într-un ciclu de producţie coordonat. Restul, de aprox. 150.000 de ha, este cultivat încă în regim tradiţional", a declarat Robert Băicoianu, Director de Vânzări Culturi Horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmaţiilor sale, ultimii ani au adus schimbări în piaţa de profil, începând cu programele de reconversie a culturilor de viţă de vie şi a celor derulate prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală). De asemenea, un impact pozitiv au avut şi investiţiile masive în capacităţile de vinificaţie, dezvoltându-se noi unităţi de producţie de vin, cu volume cuprinse între 2-3 mii de hectolitri şi câteva zeci de mii de hectolitri. Aceste aspecte au transformat domeniul viticulturii într-unul dintre cele mai performante şi dezvoltate segmente din ramurile agriculturii la nivel autohton, conform companiei.

România, locul 5 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă de vie

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul sectorului vitivinicol european, România se află pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe cultivate cu viţă de vie, reprezentând 6% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie din Europa• . Datele Eurostat, la nivelul anului 2020, mai arată că România deţine cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană, peste 30% din totalul acestora (mai mult de 800.000), la nivel european. Totuşi, cea mai mare suprafaţă medie a unei podgorii se poate găsi în Franţa (cca 10,5 hectare). Din acest punct de vedere România este la polul opus, cu o suprafaţă medie a podgoriei de doar 0,2 hectare. Acest lucru confirmă, o dată în plus, faptul că mare parte din suprafaţa cultivată este exploatată în regim tradiţional.

Un alt aspect interesant cu privire la plantaţiile de viţă de vie din România este că aproximativ 66% dintre acestea au peste 30 de ani vechime, ţara noastră fiind surclasată din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde procentul ajunge la aproape 69%.

Totodată, potrivit Eurostat, 27,9% din suprafaţa totală ocupată de podgoriile autohtone este dedicată producerii de vinuri de calitate superioară, restul de 72,1% din suprafaţa totală locală revine producţiei de vin de masă.

Vinurile de calitate superioară câştigă teren în România

Toate aceste aspecte arată potenţialul major de creştere pe care îl are segmentul vitivinicol în România. Chiar dacă suprafeţele cultivate nu vor creşte în următorii ani, exploatarea acestora la standarde europene va propulsa vinul românesc pe o poziţie favorabilă, atât în ceea ce priveşte consumul local, cât şi la export. Pe plan naţional, deja se poate observa o educare a gustului consumatorilor, mulţi dintre aceştia trecând, treptat, de la vinurile de consum curent (vinurile de masă) la vinurile DOC (de calitate superioară).

Conform BASF, vinificatorii au investit, în ultimii ani, în echipamente şi linii tehnologice noi, dar şi în diverse produse oenologice de foarte bună calitate. De asemenea, au colaborat cu vinificatori cu experienţă din alte ţări pentru a creşte nivelul de calitate al vinurilor produse. Piaţa de vinuri locală a ajuns, astfel, la un volum de cca. 4-5 milioane de hectolitri anual.

"Potenţialul acestui segment este subliniat şi de faptul că, în ultimul timp, viticultorii au investit constant în produse de protecţie a plantelor, au aplicat tehnologii noi, în aşa fel încât să obţină struguri de bună calitate, care să permită producerea unor vinuri superioare. Mai mult de atât, au înţeles beneficiile aplicării unor tratamente eficiente şi utilizării de produse de ultimă generaţie. De altfel, estimăm că piaţa de produse de protecţie a plantelor a crescut, în ultimii 5 ani, cu aprox. 8%", a mai spus Robert Băicoianu.

Ce poate determina creşterea pieţei de vin

Pe o piaţă cu un potenţial de creştere major, atât restructurarea şi reconversia plantaţiilor vitivinicole, cât şi realizarea de investiţii constante pe tot lanţul de producţie - de la cultivare şi până la producerea vinului, sunt aspecte ce pot avea un impact pozitiv în viitor. Mai mult de atât, automatizarea şi digitalizarea mijloacelor de producţie, mai ales în cadrul cramelor, reprezintă un alt pas important ce va duce la dezvoltarea segmentului.

"Este fundamental ca toate procesele să poată fi urmărite şi reglate conform ultimelor tehnologii: menţinerea fermentării la temperatură controlată, monitorizarea acesteia din punct de vedere al duratei, momentul aplicării drojdiilor selecţionate, etc. BASF este promotorul digitalizării în zona de producţie a strugurilor şi a vinului, oferind o serie de aplicaţii destinate urmăririi proceselor tehnologice şi a costurilor aferente, în vederea eficientizării activităţii producătorilor", susţine Băicoianu.

Potrivit afirmaţiilor sale, rata de utilizare a aplicaţiilor digitale în segmentul de vitivinificaţie a crescut de la an la an, ceea ce arată un interes din ce în ce mai mare al fermierilor şi o deschidere spre noi tehnologii menite să asigure producţii mai mari şi de o calitate superioară.

Dezvoltarea oenoturismului şi promovarea producătorilor locali sunt alte aspecte cu impact în creşterea pieţei de profil. Pentru a sprijini producătorii locali, BASF a iniţiat, acum mai bine de 7 ani, un concurs naţional de vinuri, Poveşti cu Vinuri Româneşti. Organizat în parteneriat cu ADAR, acesta se adresează tocmai micilor producători, cu suprafeţe mai mici de 100 de ha, care au nevoie de susţinere şi promovare.