BCE ameninţă Ciprul că-i taie fondurile de urgenţă

• UPDATE 17:55: Zona euro ia în calcul închiderea celor mai mari două bănci cipriote

Miniştrii de Finanţe din zona euro discută despre posibilitatea închiderii celor mai mari două bănci din Cipru, şi anume Bank of Cyprus şi Cyprus Popular Bank, susţin patru surse europene citate de Bloomberg.

---

• UPDATE 17:35: Grecia doreşte să preia filialele locale ce aparţin băncilor cipriote

Grecia a convenit asupra unui acord de preluare a unităţilor locale ale băncilor cipriote afectate, informează sursele de presă internaţionale.

Cel puţin trei bănci greceşti, inclusiv Alpha Bank şi Piraeus, sunt gata să cumpere filiale aparţinând celor trei bănci cipriote prezente în Grecia.

"Ramurile cipriote din Grecia vor fi vândute la o bancă greacă", a declarat un înalt oficial de la Fondul de stabilitate financiară Elenă.

---

• UPDATE 15:00: UE respinge "planul B" al Ciprului pentru salvarea băncilor

Liderii europeni au respins astăzi un pachet de măsuri prezentate de Cipru ca alternativă la impunerea unei taxe pe toate depozitele din băncile locale, deoarece acesta includea naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii, relatează sursele de presă.

Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate prin care statul să colecteze fonduri de 5,8 miliarde de euro necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare.

---

• UPDATE 13:03: Ministrul cipriot al Finanţelor a plecat din Moscova fără să obţină ajutorul Rusiei

---

• UPDATE 12:55: Încrederea în economie a şefilor de companii din Germania a scăzut

Încrederea în economie a şefilor de companii din Germania a scăzut în luna martie pentru prima dată cinci luni, de la cel mai ridicat nivel al ultimelor 10 luni, după ce criza din Cipru a reinflamat temerile legate de situaţia zonei euro, relatează sursele de presă.

Indicele calculat de institutul Ifo prin consultarea a circa 7.000 de directori de companii a scăzut în luna martie, deşi analiştii anticipau o îmbunătăţire.

"În pofida declinului, nivelul indicelui calculat de Ifo sugerează creştere economică în primul trimestru. Totuşi, un început bun nu este garanţia unui final fericit. Noi incertitudini şi tensiuni din zona euro ar putea afecta recuperarea economică", a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Group în Bruxelles.

---

• UPDATE 10:52: S&P a retrogradat Cipru la categoria "extrem de speculativ"

Agenţia de rating Standard & Poor's (S&P) a retrogradat Cipru cu o treaptă, de la CCC+ ("risc substanţial") la CCC ("extrem de speculativ"), ca urmare a crizei bancare care afectează ţara, relatează sursele de presă.

---

• Rusia respinge cererea de finanţare a Ciprului, însă ia în calcul investiţii în statul insular

• 67% dintre ciprioţi vor ieşirea ţării din zona euro

Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ar putea împrumuta băncile din Cipru cu lichidităţi de urgenţă doar până în 25 martie, dacă ţara nu va ajunge la un acord de finanţare cu troica creditorilor (UE-BCE-FMI). Avertismentul lansat ieri a venit în condiţiile în care Nicosia căuta surse de finanţare pe plan intern şi în Rusia, ca să evite colapsul financiar.

"Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nivelul actual al mecanismului de lichiditate de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance - ELA) până luni. Ulterior, accesul la ELA va fi luat în considerare doar dacă va exista un program de finanţare de la UE/FMI, care să asigure solvabilitatea băncilor din Cipru", a informat BCE.

Prelungirea accesului băncilor cipriote la lichiditate de urgenţă de la BCE a fost cerută de banca centrală din Cipru. Băncile din statul insular sunt închise de la finele săptămânii trecute şi nu vor fi deschise mai devreme de marţi, ca să fie evitate retrageri masive de bani.

Cabinetul de la Nicosia avea programată pentru ieri seară o reuniune în cadrul căreia să discute o propunere de înfiinţare a unui "fond de solidaritate naţională", care ar putea include active ale fondurilor de pensii, diverse active ale statului şi chiar proprietăţi aparţinând Bisericii Ortodoxe din Cipru.

Amintim că, marţi seara, Parlamentul de la Nicosia a respins impunerea de taxe pe depozitele bancare din ţară - măsură cerută de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu împrumuturi externe de 10 miliarde de euro.

Guvernul cipriot ar fi trebuit să obţină din taxarea depozitelor 5,8 miliarde euro, iar ulterior respingerii acestei măsuri, autorităţile au încercat să alcătuiască un nou plan care să asigure resursele. Preşedintele Ciprului urma să le prezinte ieri creditorilor internaţionali planul revizuit care să demonstreze că pe plan intern pot fi obţinute sumele menţionate.

În condiţiile date, Ciprul a continuat negocierile pentru obţinerea de sprijin financiar de la zona euro, dar şi de la Rusia. Ministrul finanţelor din Cipru, Michael Sarris, aflat la Moscova, a anunţat, însă, că Rusia a respins solicitarea Ciprului de a-i acorda un pachet de salvare.

"Rusia nu ne poate furniza un împrumut, dar va lua în calcul realizarea de investiţii în sectorul energetic al Ciprului", a afirmat Sarris, la postul Antenna TV. Sarris urma să se întâlnească, ieri seară, cu omologul său Anton Siluanov.

Ciprul i-a cerut Rusiei un împrumut de aproape 5 miliarde euro şi a oferit în schimb active din diverse sectoare. "Ciprul îi oferă Rusiei oportunităţi inclusiv în sectorul bancar şi cel al gazelor naturale, în schimbul asistenţei financiare", a declarat Michael Sarris.

Dar, activele se află în câmpuri offshore, astfel că Rusia ezită şi vrea garanţii. "Ni s-au oferit active din Cipru, inclusiv resurse offshore de gaze, însă nu am auzit nimic nou", a spus premierul rus Dmitri Medvedev, adăugând: "Zăcămintele de gaze sunt greu de valorificat din cauza problemelor teritoriale cu Turcia".

Rusia a mai împrumutat Ciprul cu 2,5 miliarde de euro în 2011. Depozitele companiilor şi cetăţenilor ruşi în băncile din Cipru sunt estimate la peste 30 de miliarde de dolari.

Rusia preferă să-şi coordoneze cu Uniunea Europeană orice înţelegere de finanţare a Ciprului, decât să încerce un acord separat, conform afirmaţiilor lui Vladimir Chijov, ambasadorul rus la Uniunea Europeană.

• Ciprioţii preferă Rusia

Două treimi dintre ciprioţi, respectiv 67%, ar prefera ieşirea ţării din zona euro şi relaţii mai strânse cu Rusia, decât să accepte măsura taxării depozitelor bancare, potrivit unui sondaj realizat de compania "Prime Consulting", publicat ieri de cotidianul Kathimerini.

De asemenea, 91% dintre cei chestionaţi susţin decizia Parlamentului de la Nicosia de a respinge taxa pe depozite, conform sondajului menţionat.