Fuziunile şi achiziţiile din sectorul bancar al zonei euro vor accelera, probabil, datorită creşterii economice rapide şi reducerii creditelor neperformante, a afirmat, ieri, preşedintele agenţiei de supraveghere bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), Daniele Nouy, conform Reuters.
Oficialii BCE s-au plâns, în nenumărate rânduri, că Europa are prea multe bănci, ceea ce reduce eficienţa şi menţine profiturile scăzute în acest sector, problemă apărută în condiţiile în care băncile slabe nu pot implementa în economia reală măsurile de relaxare a politicii monetare ale Băncii Centrale Europene.
"Cred că expansiunea economiei şi eforturile majore depuse pentru reducerea creditelor neperformante vor genera un număr de fuziuni în diverse ţări", a afirmat Nouy, într-un interviu acordat publicaţiei Publico din Portugalia.
De asemenea, Nouy a apărat eforturile BCE de reducere a nivelului creditelor neperformante, dar a declarat că aplicarea noilor cerinţe de capital privind provizioanele pentru creditele neperformante ar putea fi amânate cu câteva luni, în urma reacţiilor critice din partea băncilor.
"Cred că procesul de analiză a situaţiei va lua două-trei luni. Prin urmare, implementarea va fi amânată probabil cu câteva luni", a spus Nouy, adăugând: "Oricum, aş spune că nu se schimbă mare lucru dacă aplicarea normelor se va întâmpla la 1 ianuarie, 1 aprilie sau 1 iunie. În orice caz, nu există vreun motiv să amânăm până în 2019".
Noile norme prezentate în toamnă de BCE ar urma să le solicite băncilor din zona euro să îşi constituie provizioane suficiente pentru a acoperi 100% din împrumuturile neperformante, în câţiva ani. Regulile preconizate de BCE au fost criticate pentru că ar putea afecta economia şi ar încălca prerogativele Parlamentului European, ceea ce ar creşte riscul unui posibil conflict instituţional.
Parlamentul European consideră că BCE şi-a depăşit mandatul atunci când a propus noi norme obligatorii pentru toate băncile din zona euro pe care le supraveghează.
Unele surse citate de Reuters afirmă că noile norme, care erau prevăzute să intre în vigoare la 1 ianuarie, ar putea fi amânate mai multe luni, posibil chiar un an.