Principala prioritate a României în privinţa reformelor structurale trebuie să fie îmbunătăţirea climatului de investiţii, astfel încât să fie create condiţiile revenirii la o creştere sustenabilă, iar în sectorul energetic este nevoie ca planurile guvernului să fie clar definite, potrivit BERD.
"Sunt necesare eforturi mai mari pentru înlăturarea birocraţiei şi a reglementării excesive, elemente identificate de companii în sondaje ca fiind constrângeri", se arată într-un raport al BERD, denumit Transition Report 2010 - Revenire şi Reformă.
BERD subliniază, totodată, că pieţele de capital au nevoie de dezvoltare, inclusiv cele în monedă locală, având în vedere posibilitatea adoptării euro, potrivit Mediafax.
Mediul de afaceri a fost foarte dificil în timpul crizei, ceea ce a subliniat nevoia de a progresa cu reformele fiscale şi ale pieţei muncii şi cu înlăturarea birocraţiei, se menţionea-ză în raport. Dezvoltarea infrastructurii, încetinită în ultimii ani, trebuie de asemenea să fie o prioritate pentru România. Autorităţile trebuie să majoreze capacitatea tehnică şi adminis-trativă din sectorul public pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor europene disponibile şi a creşte resursele financiare pentru proiectele de infrastructură.
Instituţia financiară internaţională notează că angajamentul guvernului în faţa FMI de a implementa un program de consolidare fiscală mai strict ar putea restrânge cererea internă pe termen scurt, însă este necesar pentru a crea condiţii pentru revenirea la o creştere sustenabilă.
BERD menţionează că economia ar putea să scadă cu 2% în acest an, iar cererea internă îşi revine lent, în timp ce salariile din sectorul public se diminuează iar cererea externă rămâne slabă.
România are în faţă provocări legate de tranziţie clasificate, în marea lor majoritate, ca mici sau medii. Unele dintre cele mai mari provocări se întâlnesc în sectorul infrastructurii şi energiei. Calitatea reţelei de drumuri este cu mult sub standardele UE şi, deşi există legislaţie pentru concesiuni, nu a fost implementat efectiv niciun proiect în parteneriat public-privat.
În sectorul energiei, companiile de stat domină în continuare pe segmentul generare de energie, iar în aceste condiţii competiţia este limitată.
Sectorul bancar a supravieţuit crizei financiare şi este suficient de bine capitalizat. Cu toate acestea, finaţarea pentru întreprinderile mici şi mijlocii este limitată în afara mediilor urbane. Totodată, pieţele de capital sunt subdezvoltate.
Instituţia financiară internaţională atribuie României scorul de tranziţie 3+, pe o scară de la 1 la 4, pentru reforma infrastructurii, acelaşi calificativ fiind primit la reforma bancară şi liberalizarea ratelor dobânzilor.
Restructurarea companiilor este notată cu 3-, iar cu 3 politica în domeniul competiţiei. Pentru privatizările la nivel larg, România primeşte nota 4-, iar pentru liberalizarea preţurilor şi sistemul de comerţ şi schimb valutar 4+.
Scorul "1" reprezintă progrese reduse sau inexistente realizate de o ţară în tranziţie de la economia de tip comunist, dinainte de 1989, la economia modernă, industrializată, de piaţă, în timp ce nivelul maxim, "4+", indică o evoluţie semnificativă în acest proces.