Berea bulgărească a concurat-o neloial pe cea autohtonă

Vânzările producătorilor independenţi de bere au fost reduse în sezonul martie - mai, situaţie ce a condus la pierderi de 12% din livrările primului semestru comparativ cu perioa­da similară a anului trecut. Vifor Verşescu, directorul Patronatului Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România (PSIPBR) a susţinut ieri, într-o conferinţă de presă, că mai multe cauze au condus la situaţia prezentă.

Astfel, o cantitate mare de bere din Bulgaria comercializată pe teritoriul României (circa 100.000 hl bere în semestrul I, conform raportului emis de Ambasada SUA din Bulgaria) a afectat atât producătorii independenţi de bere din ţara noastră, obligându-i la practicarea unor preţuri neconvenabile, cât şi bugetul de stat, căruia i-a adus pierderi de circa un milion euro. În primul semestru, în magazinele mici din localităţi situate cu preponderenţă în partea de sud a ţării, (judeţele Gorj, Dolj, Teleorman) importante cantităţi de bere marca BOLIARKA VT SA au fost livrate la preţuri cu 20 - 25% sub nivelul pieţei. Loturile de bere nu erau însoţite de documente care să ateste plata accizelor în Bulgaria sau documente care ar fi permis neplata acci­zelor până la destinaţia mărfii din România, conform standardelor U.E.

Vifor Verşescu este de părere că măsurile luate de Parchet ar fi trebuit să culmineze cu confiscarea mărfurilor, conform prevederilor Codului Fiscal.

Producătorii independenţi de bere

nu au acces la

fondurile structurale

Patronatul producătorilor independenţi de bere solicită fonduri structurale necesare retehnologizării fabricilor de malţ şi bere. Solicitarea pare firească în contextul în care oficialii doresc o concurenţă loială a acestora cu fabricile de bere din ţările U.E. care exportă bere în România şi care au primit deja astfel de fonduri (inclusiv fonduri Sapard în ultimii 4-5 ani). Produsul bere nu este nici măcar inclus pe lista celor care ar putea fi acccesate fonduri structurale.

Societăţile de tip IMM ocupă până la 5% din piaţa producătoare de bere din România. Profitul acestora se apropie însă cu greu de cifra menţionată. Aceasta din cauza unor factori precum lipsa fondurilor structurale şi a unei politici fis­cale ce până de curând nu percepea taxe diferenţiate. Până în anul 2000 evoluţia sistemului de accizare din România nu indica nici o diferenţiere a accizelor pentru societăţile multinaţionale şi cele de tip IMM, iar în 2004 diferenţierea nu era suficientă pentru a putea permite societăţilor regionale să existe într-un mediu concurenţial normal.

Legea berii, repusă

în discuţie

Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderi mici şi mijlocii din Industria Berii urmează să fie rediscutată de Comisia juridică pentru a fi dezbătută în Plenul Parlamentului în septembrie, afirmă Şerban Danciu, reprezentant al P.S.I.P.B.R. în Comisia de Dialog Social de la Ministerul Economiei şi Finanţelor.

P.S.I.P.B.R. reclamă trecutul cel puţin dubios al Legii adoptate de Camera Deputaţilor în 22 noiembrie 2006. Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate a preşedintelui Traian Băses­cu care o trimis-o spre reexaminare Parlamentului. Deşi aprobată de Curtea Constituţională, de Senat, de Comisiile Juridică şi Buget Finanţe ale Camerei Deputaţilor, legea a fost respinsă la vot final în Camera Deputaţilor.

Totodată, Patronatul solicită ştergerea datoriilor către bugetul de la stat ale IMM-urilor din industria autohtonă a berii, datorii acumulate în perioa­da în care în mod injust nu exista o politică fiscală diferenţiată pentru societăţile multinaţionale şi cele regionale.