ÎN LIPSA SPRIJINULUI DIN PARTEA GUVERNULUI Falimentul bate la uşa industriei textile

Industria textilă este aproape de intrarea în faliment, dacă decidenţii politici nu vor lua rapid măsuri pentru sprijinirea antreprenorilor din acest domeniu de activitate pentru a trece peste efectele negative ale crizei economice generată de pandemia Covid-19, a arătat, ieri, Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriatul Feminin (CONAF), în faţa membrilor Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

"Este vorba despre industria textilă secundară, pentru că tot ce ţine de industria primară a fost şters de pe harta economică a României. Majoritatea companiilor nu au aplicat pentru susţinerea şomajului tehnic, deoarece au încercat să îşi menţină resursa umană în câmpul muncii, pentru că această resursă este greu de găsit şi de pregătit. După ce în zona industriei textile, cifra de afaceri a scăzut chiar şi cu 80% în unele cazuri, prin scăderea drastică a vânzărilor şi acumularea de stocuri uriaşe, firmele din domeniu se confruntă cu o acută lipsă de cash-flow şi, dacă în următoarele trei luni nu se adoptă măsuri de sprijinire a acestui domeniu de activitate, foarte multe companii îşi vor închide porţile. Din cauza aceleeaşi lipse de venituri, micii antreprenori din domeniu nu au sumele necesare pentru a-şi plăti impozitele şi taxele către bugetul de stat şi bugetele locale. De aceea este necesară intervenţia statului, iar demersul nostru este eminamente legat de păstrarea locurilor de muncă într-o industrie în care 90% dintre angajaţi sunt mame, femei, deoarece în cazul închiderii acestor companii, efectele negative asupra bugetului de stat se vor dubla. Dorim ca acest segment de activitate să nu dispară de pe harta economică a României şi de aceea afirmăm că trebuie luată rapid o decizie. Sunt mii de companii care se zbat să reziste în actualele condiţii socio-economice, iar de veniturile încasate din acest sector depind peste 200.000 de familii. Considerăm că este nevoie urgent de sprijin, mai ales că săptămâna trecută ANAF a emis somaţii privind popriri de conturi la aproape toate companiile care au restanţe către bugetul de stat.

Este imposibil pentru firmele din industria textilă să plătească dintr-odată sumele respective, pentru că vor ajunge în faliment", a spus Cristina Chiriac, în cadrul şedinţei Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

Domnia sa a prezentat un set de măsuri propus de antreprenorii din industria textilă pentru remedierea actualei stări de fapt din acest sector de activitate. Cea mai importantă dintre ele şi care ar reprezenta o gură mare de oxigen pentru antreprenorii din domeniu este eşalonarea pe 5 ani a tuturor obligaţiilor financiare adunate pe perioada pandemiei atât la bugetul de stat cât şi la bugetele locale, cu începerea plăţii eşalonărilor de la momentul finalizării pandemiei (momentul ridicării tuturor restricţiilor).

• TVA de 9% în industria textilă

Antreprenorii mai solicită scutirea de la plata obligaţiilor salariale pentru salariul minim pe economie pe o perioadă de 5 ani sau, la fel ca în sectorul construcţii, unde angajaţiii beneficiază de reduceri de 10% la plata impozitului pe venit, de la 10% la plata CASS, de scăderea contribuţiei la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%, iar angajatorii să plătească o contribuţie asiguratorie pentru muncă redusă cu 85% din valoarea ei, ceea ce va duce la o contribuţie de la 2,25% la 0,337% din salariul brut. De asemenea, pentru produsul conceput şi făcut în România să se aplice TVA de 9%. Firmele din industria textilă mai doresc să beneficieze de granturi pentru capitalul de lucru, aşa că solicită introducerea codului CAEN 1413 pe lista beneficiarilor măsurii 2 aprobată prin OUG 130/2020 şi modificată prin OUG 174/2020. Antreprenorii mai vor ca susţinerea şomajului tehnic din bugetul de stat să funcţioneze pentru industria textilă pe toată perioada pandemiei, să se aplice un impozit zero pe profitul reinvestit, promovarea şi încurajarea consumului de produse româneşti, subvenţionarea participării la târgurile internaţionale, precum şi alocarea printr-o ordonanţă de urgenţă a producţiei de echipamente de lucru către producătorii din ţara noastră.

În privinţa plăţii TVA, una dintre problemele ridicate în faţa comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor se referă la faptul că în fluxul comercial unii antreprenori lucrează în sistem B2B (business to business) cu furnizori-designeri neplătitori de TVA. Antreprenorii afirmă 70% din preţul la raft al unui produs este preţul furnizorului respectiv, iar retailerul adaugă 30%, dar este nevoit să plătească TVA pentru preţul întreg. De aceea, antreprenorii respectivi doresc ca TVA să fie plătită doar pe marja de profit, fapt care s-a reflecta şi într-o scădere a preţului la raft, cu 10%, a produselor respective.

"Nu este normal ca TVA să fie plătită la valoarea de 110 lei, dacă 100 lei reprezintă preţul cerut de furnizorul neplătitor de TVA. Să vedem ce va spune guvernul, dar consider că aplicarea TVA doar la retailer va scădea substanţial preţul la raft. Dacă nu luăm măsuri în acest an, riscăm ca, pe lângă industria mobilei care a murit în proporţie mare, să nu mai avem nici industrie uşoară. Nu putem să îi lăsăm pe cei din industria textilă să dea faliment şi să devenim importatorii lumii, la costuri impuse de alţii, pe care vom fi nevoiţi să le achităm", a spus social-democratul Ioan Mang, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

"Avem nevoie de mai multe măsuri privind acordarea de granturi, pe care să le aprobe Consiliul Concurenţei. Ne vom adresa acestei instituţii pentru a identifica măsurile de sprijin şi pentru ca acestea să fie viabile. Din păcate, avem un buget restrictiv, pentru că suntem în an pandemic, dar cred că putem să găsim împreună soluţii pentru sprijinirea industriei textile. Ştiu că forţa de muncă calificată este îmbătrânită în acest sector de activitate şi de aceea este nevoie de o campanie împreună cu Ministerul Educaţiei pentru orientarea profesională a elevilor către meseriile din domeniu. Dar este nevoie ca şi companiile din industria textilă să sprijine prin alocarea de burse susţinerea învăţământului dual", a spus deputata Oana-Marciana Ozmen (USR PLUS), care a precizat că este nevoie şi de o reglementare pentru industria cretivă, pentru antreprenoriatul creativ.

• Eşalonarea plăţii datoriilor, o necesitate pentru supravieţuirea industriei textile

Conform informaţiilor oferite de participanţii la dezbaterea ce a avut loc în cadrul Comisiei de industrii şi servicii, industria textilă a exportat în anul 2018 produse în valoare de 6,4 miliarde euro, reprezenta 4% din PIB şi număra 370.000 de angajaţi. Veniturile salariale medii pentru companiile mici din industria textilă se situează între 3000 lei şi 4000 lei net pe lună, în timp ce la companiile cu peste 50 de angajaţi, majoritatea acestora sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

"Actuala situaţie nu este imputabilă antreprenorilor, ci pandemiei şi Brexitului. O altă problemă majoră o reprezintă importurile de materiale neţesute, unde trebuie identificaţi producătorii cu preţuri competitive. Din fericire capacităţile de producţie din ţara noastră destinate exportului sunt la standarde internaţionale, competitive. Dacă nu găsim o soluţie imediată pentru a sprijini această ramură industrială, aceste capacităţi se vor închide şi va fi greu să le redeschidem la standardele de competitivitate din momentul respectiv. De aceea, industria textilă trebuie considerată o industrie prioritară", a afirmat social-democrata Elena Stoica, membru al Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

La rândul ei, Cristina Prună, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al comisiei de specialitate, a arătat că una dintre problemele cu care se confruntă antreprenorii din industria textilă o reprezintă şi birocraţia excesivă.

"Anul trecut am discutat cu antreprenorii care se aflau în situaţia de a-şi reorienta producţia pentru a face materiale de protecţie sanitară şi echipamente medicale. Antreprenorii respectivi se plângeau de complexitatea procesului de avizare necesar demarării noului tip de producţie. Trebuie să facem ceva pentru reducerea birocraţiei şi uşurarea procesului de avizare", a prezicat Cristina Prună.

Cert este că membrii Comisiei pentru industrii şi servicii susţin că este nevoie ca guvernul să prelungească eşalonarea plăţii datoriilor către bugetul de stat pentru firmele din industria textilă, precum şi de elaborarea unei strategii pe termen lung pentru acest sector economic, urmând ca aceste subiecte să fie discutate împreună cu Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, la şedinţa comisiei din 23 martie.