China "ne pune la încercare", le-a spus, sâmbătă, preşedintele Joe Biden liderilor Australiei, Indiei şi Japoniei, potrivit unor remarci surprinse de presă la o reuniune în Statele Unite care trebuia să se desfăşoare cu uşile închise, relatează AFP.
Aceste remarci sunt mult mai ofensatoare decât declaraţia comună a grupului "Quad", publicată sâmbătă la finalul summitului, care evită orice menţiune directă a Beijingului.
În această declaraţie, liderii celor patru ţări se declară "foarte preocupaţi de situaţia din Mările Chinei de Est şi de Sud".
Joe Biden, care va părăsi Casa Albă în ianuarie, s-a întâlnit sâmbătă la Wilmington, Delaware, cu premierul japonez Fumio Kishida, cu premierul indian Narendra Modi şi cu cel australian Anthony Albanese.
"China continuă să se comporte agresiv, punându-ne la încercare în întreaga regiune", a declarat Biden la această întâlnire, care trebuia să se desfăşoare cu uşile închise, dar ale cărei cuvinte au fost surprinse de presă, microfoanele fiind lăsate deschise pentru o vreme.
Potrivit lui Joe Biden, preşedintele chinez Xi Jinping se concentrează pe "provocările economice interne", dar caută şi "spaţiul diplomatic, din punctul meu de vedere, pentru a urmări agresiv interesele Chinei".
Cu toate acestea, preşedintele democrat a considerat că "eforturile intense" depuse recent de Washington pentru a reduce tensiunile, precum o conversaţie telefonică cu Xi în aprilie, au fost benefice.
În declaraţia lor de la finalul summitului, cei patru lideri nu au menţionat direct China, deşi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la frontierele acesteia.
Ei au condamnat "manevrele coercitive şi de intimidare" din Marea Chinei de Sud, fără a incrimina vreo ţară în mod special.
Beijingul revendică suveranitatea asupra aproape tuturor insuliţelor din mare, ignorând o hotărâre a unei instanţe internaţionale care a stabilit că nu există niciun temei juridic pentru pretenţiile sale.
În plus, insulele disputate din Marea Chinei de Est sunt de mult timp o sursă de tensiune între Beijing şi Tokyo.
Liderii s-au limitat la termeni generali, ca şi în alte ocazii, afirmând că regiunea trebuie să rămână "liberă şi deschisă" şi făcând referire la "provocări" geopolitice.
Alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie au fost, de asemenea, pe ordinea de zi.
Dar Biden a asigurat că Quad va continua, indiferent de rezultatul votului, "mult după noiembrie". "Quad este aici pentru a rămâne", le-a spus el oaspeţilor săi.
Aceste cuvinte au fost reluate textual de Narendra Modi din India, a cărui ţară urmează să găzduiască summitul grupului anul viitor.
Acest format diplomatic cvadripartit, iniţiat ca răspuns la tsunamiul devastator din 2004 din Oceanul Indian, a luat o turnură mai instituţională în 2007, dar de atunci a avut suişuri şi coborâşuri.
Potrivit executivului american, Biden a dorit să facă din aceasta un format care să fie "indispensabil pentru anii următori" într-o regiune extrem de strategică.
Pe lângă faptul că i-a primit pe cei trei lideri unul câte unul la domiciliul său familial situat la aproximativ 160 de kilometri de Washington, reuniuni la care accesul presei a fost interzis, Joe Biden a ales fostul său liceu pentru a găzdui sâmbătă o reuniune de lucru comună şi un dineu.
Pe lângă problemele geopolitice, "Quad" a anunţat o investiţie în lupta împotriva cancerului de col uterin.
Acest summit deschide o săptămână de activitate diplomatică intensă pentru preşedintele american, într-un moment în care toţi aliaţii Statelor Unite sunt dependenţi de rezultatul alegerilor prezidenţiale.
Vicepreşedintele Kamala Harris, care a devenit candidatul democrat la Casa Albă atunci când Joe Biden a renunţat la candidatura sa pentru un al doilea mandat în iulie, nu a fost prezent.
Ca parte a despărţirii sale diplomatice, Joe Biden va susţine săptămâna viitoare ultimul său discurs important la Organizaţia Naţiunilor Unite din New York.
El îi va primi, de asemenea, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedintele Emiratelor Mohammed ben Zayed al-Nahyane.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2024, 11:02)
dictatorii trebuie sa arate mereu ceva la popor. sa mentina mitul ca ei si numai ei sunt alesii speciali ai poporului.
dupa criza din 2009 -2010, prin 2012-2013-2014 au inceput manifestatii masive de strada contra putin. solutia, a anexat crimea. eroul putin.
la fel dupa criza din 2020 , cand s-a vazut ca rusia n-are spitale au inceput comentariile, si puf, atacul de la kiev
acum china, economia in pioneze, somaj mare in randul tinerilor, dar le gaseste xi , marele conducator iubit un job: in armata ,la razboi, poftiti.
poate din intamplare (sau nu?), Netaniahu a avut manifestatii de strada contra lui inainte de razboiul din gaza.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2024, 17:10)
schimba pastilele
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.09.2024, 14:57)
Putin este eroul tau,nu al meu,rusnacule.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.09.2024, 09:06)
Fratele meu,
daca nu pricepi la ceva,
tacerea e de aur