BILANŢ MACROECONOMIC: Nu ne mai putem permite încă un an ca 2005

Că economia nu a mers anul acesta după cum au stabilit Guvernul şi Banca Centrală nu mai este o surpriză pentru nimeni, în condiţiile unei ratări totale a ţintelor macroeconomice. Se ridică însă o serie de întrebări cu privire la rezultatele pe care le avem în faţă acum, la sfîrşit de an: Cît de prost ne-a mers în anul 2005? De ce au fost ratate ţintele macro? Erau ele prea ambiţioase de la început sau nu a existat un plan coerent care să ducă la atingerea lor? Sau a existat o serie de factori imprevizibili care nu puteau fi luaţi în calcul? În primul rînd, crede macroeconomistul Florin Cîţu, trebuie luat în considerare faptul că ţintele au fost stabilite anul trecut (an de progrese importante - inflaţie la un nivel de o cifră, creştere economică de 8,3%). În plus, anul acesta, după o creştere economică de cinci ani, economia s-a confruntat cu mai multe şocuri la care nu a reacţionat prea bine, spune domnul Cîţu. Domnia sa adaugă: "Mai trebuie avut în vedere şi că, în condiţiile în care agricultura are o pondere de 17% în PIB, acesta este foarte volatil. Astfel, creşterea economică depinde în mare măsură de condiţiile climaterice. Singurul lucru îngrijorător care poate afecta potenţialul de creştere este productivitatea".

Problematică este şi inflaţia situată peste aşteptări, care are costuri reale şi ar putea ţine investitorii departe de ţara noastră, spune Florin Cîţu. "Iar BNR nu poate sau nu vrea să scadă inflaţia; probabil se teme de costuri", adaugă domnul Cîţu. Domnia sa crede că, deşi ridicat, deficitul de cont curent nu este o problemă, dar poate deveni, dacă se acumulează în timp. Rezultatele anului 2005 sînt date de o combinaţie de factori de conjunctură, precum şi de modul în care au fost conduse politicile bugetare şi fiscale, crede Radu Crăciun, analist şef la "ABN Amro". Situaţia internă a fost afectată şi de contextul internaţional şi de evoluţia preţului petrolului, este de părere domnul Crăciun, însă efectele externe ar fi fost limitate dacă pe plan intern ar fi avut loc o abordare mai precaută. Domnul Crăciun nu crede că inundaţiile justifică încetinirea ritmului de creştere economică, în condiţiile în care ele au impus realizarea de construcţii, care se adaugă la PIB. Problema vine din zona industrială. "Performanţa slabă din sectorului industrial anticipa evoluţia creşterii economice", spune Radu Crăciun, care precizează că, deşi politica a fost mai relaxată, banii nu s-au îndreptat către investiţii. Analistul economic Florian Libocor nu este pesimist cu privire la acest an: "Nu sînt deloc corecte concluziile conform cărora în 2005 economia ţării noastre a ratat total sau că este în cădere liberă". Domnia sa adaugă: "Se poate ca şi ţintele economice oficiale anunţate iniţial să fi fost prea ambiţioase dar, într-un astfel de an, cred că rezultatele obţinute sînt onorabile". Florian Libocor crede că, cel puţin din punctul de vedere al gestionării politicii de cheltuieli bugetare, lucrurile nu au fost schimbate faţă de ultimii doi ani (excedent bugetar la 11 luni şi puseu de cheltuieli în ultima lună). În plus, spune domnul Libocor, boom-ul economic din 2004 a fost unul agricol, prin urmare inconsistent, cu atît mai mult cu cît surplusul agricol din ţara noastră nu a putut fi fructificat decît marginal, în condiţiile existenţei unui surplus şi pe pieţele din proximitatea ţării noastre. Domnul Libocor vede jumătatea plină a paharului: "Creşterea economică a revenit în jurul valorii de 5%, ritm nu accelerat dar adecvat, în contextul anului 2005. Inflaţia a rămas la un nivel cu o singură cifră şi se poate spune că procesul de dezinflaţie a fost consolidat". Domnia sa precizează ca punct forte al acestui an menţinerea statutului de economie de piaţă funcţională, iar ca punct slab faptul că nu am obţinut statutul de economie competitivă.