BLOOMBERG: "Ieşirile de numerar din Rusia ajung în România şi Ungaria"

Obligaţiunile din România şi Ungaria se numără printre cei mai mari beneficiari din Europa emergentă ai aversiunii faţă de risc a investitorilor, care îşi retrag banii din Rusia, se arată într-o analiză a Bloomberg, citată de Agerpres. Eurobondurile din România şi Ungaria au adus câştiguri de 5% şi, respectiv, 4,7%, din martie, după ce Parlamentul rus a autorizat o intervenţie militară în Crimeea, în urma unei cereri în acest sens a preşedintelui Vladimir Putin.

Redresarea economiei europene a ajutat fostele state comuniste să-şi reducă deficitele, să atragă investitori care să achiziţioneze obligaţiuni, Rusia fiind afectată de cele mai semnificative ieşiri de capital din 2008, în urma conflictului cu Ucraina.

România şi Ungaria au raportat anul trecut cele mai bune balanţe de cont curent, fiind mult mai rezistente la turbulenţele de pe pieţele financiare globale.

"Datorită îmbunătăţirii fundamentelor în România şi Ungaria, investitorii sunt atraşi de obligaţiuni, care sunt alternative mai sigure faţă de Rusia. Ei vor fi afectaţi semnificativ în cazul escaladării crizei în Ucraina, dar acesta nu este scenariul nostru de bază", susţine analistul Roxana Hulea, de la Societe Generale, Londra.

Randamentul obligaţiunilor României cu scadenţa în august 2023 a scăzut, miercuri la prânz, cu trei puncte de bază, la 4%. Anul acesta, randamentele au scăzut cu 83 de puncte de bază, faţă de randamentele de 4,61% la obligaţiunile Ungariei cu scadenţa în februarie 2023, conform datelor Bloomberg.

În timp ce câştigurile aduse de bondurile din România şi Ungaria au depăşit media de 4,3%, înregistrată pe pieţele emergente de la sfârşitul lunii februarie, Europa de Est, ca întreg, a rămas în urmă, la 3,2%, din cauza temerilor privind posibilitatea escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a perspectivelor mai slabe de creştere a regiunii.

Bondurile poloneze în dolari au adus câştiguri de 1,5%, cele din Africa de Sud de 4,6%, iar cele din Turcia de până la 7,9%.

Tendinţa de retragere a capitalului din Rusia s-ar putea schimba acum, deoarece investitorii nu mai sunt atât de îngrijoraţi de riscurile legate de acţiunile preşedintelui Putin, susţine analistul Jack Arnoff, de la compania Elbrus Capital Partners, Londra.

PIB-ul României a crescut probabil cu 3,9% în primul trimestru din 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce economia Ungariei a înregistrat un avans de 2,7%, conform estimărilor Bloomberg. Pentru zona euro, prognozele indică un avans de 1,1%, iar pentru Rusia de 0,7%.

Îmbunătăţirea ritmului de creştere şi investiţiile străine au ajutat România să-şi reducă deficitul de cont curent la 1,1% din PIB anul trecut, cel mai redus nivel din 2004. Ungaria a înregistrat excedent de cont curent de 3% din PIB în trimestrul patru din 2013, faţă de un deficit de 7,4%, în urmă cu cinci ani.

"Dacă ar fi să aleg o alternativă la Rusia, aceasta ar fi România", a afirmat analistul Stanislava Pravdova, de la Danske Bank, Copenhaga.

De la începutul crizei ucrainene, circa 160 de miliarde de euro au fost scoase din Rusia, a estimat, luni, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. În plus, Draghi susţine că nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Este cea mai mare sumă evocată până în prezent, depăşind estimările celorlalţi oficiali europeni sau ruşi. Banca Centrală a Rusiei a evaluat la 51 de miliarde de dolari ieşirile nete de capital în primul trimestru al anului în curs. La rândul său, ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a declarat că aceste ieşiri ar putea ajunge la circa 70 de miliarde de euro pentru întregul an 2014. În opinia fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin, suma s-ar cifra la aproximativ 110 miliarde de euro tot până la sfârşitul acestui an.