BNR a redus dobânda de politică monetară la 2,75%

• Dragoş Cabat: "Scăderea dobânzii cheie are conotaţie politică"

• Radu Crăciun, BCR: "Până la declaraţia primului ministru, ne-am fi aşteptat ca dobânda cheie să rămână neschimbată"

Actualizare 15:25 BNR a redus prognoza de inflaţie la 1,5% pentru acest an şi la 2,2% pentru 2015

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie la 1,5% pentru acest an şi la 2,2% pentru 2015, a anunţat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, citând cel mai recent raport trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat public joi, 6 noiembrie.

Faţă de prognoza din luna august, noua proiecţie indică o traiectorie aşteptată a inflaţiei sensibil mai redusă, potrivit unui comunicat BNR. Repoziţionarea traiectoriei ratei inflaţiei are ca resorturi principale persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea pe un palier mai scăzut a anticipaţiilor privind inflaţia, influenţa exercitată de inflaţia redusă şi caracterul fragil al redresării activităţii economice din zona euro şi din alte ţări europene.

Riscurile asociate noii proiecţii sunt generate în continuare cu precădere de un grad ridicat de incertitudine cu privire la evoluţiile din mediul extern, în principal volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile variabilităţii apetitului pentru risc al investitorilor pe fondul ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume, al procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar şi al tensiunilor geopolitice.

Pentru anul 2014, datele statistice evidenţiază menţinerea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute şi după epuizarea impactului reducerii cotei TVA pentru unele produse de panificaţie. Plasarea ratei anuale a inflaţiei sub valorile prognozate şi la limita de jos a intervalului de variaţie ţintit s-a datorat în principal evoluţiei temperate a preţurilor volatile ale produselor alimentare, inflaţiei scăzute din zona euro, precum şi efectelor persistente ale deficitului de cerere agregată şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 1,54 la sută în luna septembrie faţă de 0,84 la sută în august 2014 pe fondul disipării efectului statistic al reducerii cotei TVA la unele produse de morărit şi panificaţie în anul 2013. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a rămas la nivelul de 1,2 la sută în luna septembrie, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - a fost de 1,3 la sută, nivel similar celui din luna anterioară.

În sectorul economiei reale cele mai recente date indică o relativă decelerare a dinamicii anuale a producţiei industriale în condiţiile redresării încă lente a cererii interne, în principal pe seama evoluţiei investiţiilor şi ale atenuării tendinţei ascendente a exporturilor.

Împrumuturile în monedă naţională au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dinamica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.

În aceste condiţii, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,75 la sută pe an de la 3,0 la sută, începând cu data de 5 noiembrie 2014, şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

În acelaşi timp, în scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,25 la sută pe an de la 5,75 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută pe an.

Totodată, pentru continuarea procesului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi principalelor bănci centrale ale statelor membre UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 14 la sută de la 16 la sută începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2014. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 10 la sută.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, corespunzător ţintei staţionare de 2,5 la sută ±1 punct procentual concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.

CA al BNR reiterează că implementarea consecventă a unui mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, precum şi reluarea în condiţii prudenţiale a procesului de intermediere financiară şi remunerarea adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea creşterii economice şi întărirea rezistenţei economiei româneşti la şocuri externe.

BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 6 noiembrie 2014. Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 ianuarie 2015.

---

Actualizare 12:50

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, în şedinţa de astăzi, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,75 la sută pe an de la 3,0 la sută începând cu data de 5 noiembrie 2014.

De asemenea, BNR a decis şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 14 la sută de la 16 la sută începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie - 23 decembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei se menţine la nivelul de 10 la sută.

În acelaşi timp, în scopul reducerii volatilităţii ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al consolidării transmisiei semnalului de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 5,25 la sută pe an de la 5,75 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25 la sută pe an.

CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 6 noiembrie 2014

---

Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,75%, în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie programată pentru astăzi, potrivit unui sondaj al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Totodată, majoritatea analiştilor participanţi la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute constante.

Estimările vin după ce, recent, premierul Victor Ponta a anunţat scăderea dobânzii cheie a BNR sub 3%. "Dobânda de referinţă a Băncii Naţionale era în 2009 de 8,5%. Acum, probabil că în zilele următoare, va scădea sub 3%", a declarat premierul.

În aceste condiţii, analistul Dragoş Cabat, consideră că reducerea dobânzii BNR ar avea conotaţie politică şi că "reflectă tendinţa politică din Consiliul de Administraţie al BNR", deoarece inflaţia nu mai este în scădere pentru a justifica această măsură.

În urma ciclului de relaxare a dobânzii de politică monetară, nu s-a văzut o explozie a cererii de creditare, potrivit analistului citat, care a observat doar o înlocuire a creditului în valută cu cel în lei.

"Impactul pe care îl va avea această scădere va fi nesemnificativ, dacă nu chiar zero", ne-a mai spus Dragoş Cabat.

Radu Crăciun, economistul şef al BCR, precizează, într-un raport "Erste": "În ceea ce priveşte dobânda de politică monetară, până la declaraţia primului ministru, ne-am fi aşteptat ca dobânda cheie să rămână neschimbată, având în vedere scăderea de dobândă şi rezervele minime obligatorii de la ultima şedinţă de politică monetară. Mai mult, cu acel prilej guvernatorul BNR declarase că «Viitorul Consiliu de Administraţie, dacă va lua decizii în viitor cu privire la rata dobânzii, le va lua cu foarte mare atenţie», ceea ce sugera o perioadă de pauză în ce priveşte reducerea dobânzii. Ar fi fost o pauză binevenită pentru că acum mai importantă este ancorarea dobânzilor interbancare în dobânda de politică monetară ceea ce ar asigura mai multă predictibilitate pieţei monetare. Însă declaraţia surpriză a primului ministru de acum o saptămână care a anticipat o nouă scădere a dobânzii cheie schimbă datele problemei şi ne obligă să ne revizuim prognoza şi să aşteptăm o noua scădere cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie".

Raportul "Erste Group Research" notează faptul că premierul României a declarat că BNR va scădea dobânda cheie sub 3% şi că o nouă comisie a venit la conducerea BNR în octombrie, iar unii dintre membri sunt apropiaţi ai Partidului Social Democrat.

Rata dobânzii de politică monetară se află pe un trend de scădere, coborând de la 4,25%, la 3%, în perioada 1 octombrie 2013-1 octombrie 2014.

Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) notează faptul că ciclul de relaxare a politicii monetare ar putea continua în 2015.

Totodată, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj estimează o diminuare a rezervelor minine obligatorii pentru lei şi valută în anul 2015, până la un nivel de 8% pentru lei şi 12% pentru valută, potrivit AAFBR. În momentul actual, rata rezervelor minime obligatorii este de 10% pentru lei şi de 16% pentru valută.