BNR A REDUS RATA DOBÂNZII DE POLITICĂ MONETARĂ Isărescu aşteaptă ca dobânzile la credite să scadă din această vară

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că din această vară urmează să obsevăm o scădere a dobânzilor la creditele acordate de bănci, după ce Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 5%, de la 5,25%.

"Banca Naţională a dat semnalul pentru reducerea dobânzilor la credite. Cred că este şi o chestiune de încredere, adică băncile trebuie să vadă că această tendinţă este de durată, nu este una accidentală. Şi prin faptul că, pe de o parte, de mai multe luni dobânzile pe piaţa monetară sunt sub 5,25%, iar pe de altă parte, acum coborând şi dobânda de politică monetară, inclusiv acest comunicat (n.r. comunicatul detaliat după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR), care are un accent pe mesajul pozitiv pe care îl dăm sistemului bancar, mediului de afaceri şi publicului din România, eu cred că transmisia ar trebui să se facă destul de repede", a declarat domnia sa.

Şeful Băncii Centrale a adăugat că BNR nu poate impune băncilor să reducă retele de dobândă la credite, având în vedere că fiecare bancă are o autonomie şi o gestiune proprie. Guvernatorul a mai precizat că, "în această vară, în ciuda concediului, se va vedea destul de concret. Din datele pe care le am eu, la câteva bănci deja s-a observat reducerea ratelor de dobândă la unele credite".

• "Studiul privind clauzele abuzive relevă un impact major asupra sistemului bancar"

Mugur Isărescu a mai precizat că studiul realizat de banca centrală privind clauzele abuzive din contractele băncilor relevă un "impact major" asupra sistemului bancar şi a deponenţilor, aceştia din urmă trebuind să fie protejaţi în locul debitorilor care dau în judecată băncile. Domnia sa a mai adăugat că poziţia BNR "cel puţin prudentă" nu apără nicio bancă comercială, ci pe cei şase-şapte milioane de deponenţi din băncile româneşti: "Într-adevăr, este posibil ca şi debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori şi în instanţă. Dar foarte important este să ştii că dacă ai 200.000-400.000 de debitori care urmăresc, cu ajutorul avocaţilor, anumite uşurări în ceea ce priveşte creditele, să ştii că în partea cealaltă ai şase - şapte milioane de deponenţi. Şi atunci când impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot să fie afectaţi sunt cei şase - şapte milioane, sunt tot români, sunt oameni care au avut încredere în sistemul bancar şi ţin acolo economisirile."

• Prima reducere a dobânzii de politică monetară de mai bine de un an

În urma şedinţei pe probleme de politică monetară s-a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,00% pe an, de la 5,25%, începând cu data de 2 iulie 2013. Precedenta scădere, tot de 0,25 puncte procentuale, a avut loc în luna martie a anului trecut.

În şedinţa din mai a Consiliului de Administraţie, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, Mugur Isărescu afirmând la acel moment că Banca Centrală intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, începând chiar cu următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie, programată pentru 1 iulie.

Începând cu aceeaşi dată, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,0% pe an, de la 8,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,0% pe an faţă de 2,25%. De asemenea, s-a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform comunicatului de presă al BNR.

Banca Centrală monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea graduală a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, potrivit aceluiaşi document.

Conform comunicatului de presă, analiza celor mai recente date macroeconomice relevă o evoluţie a inflaţiei în linie cu prognozele anterioare ale băncii centrale, precum şi persistenţa deficitului de cerere în pofida ameliorării dinamicii activităţii economice.

În luna mai 2013, rata anuală a inflaţiei, conform indicelui preţurilor de consum calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS) pe baza metodologiei naţionale, a fost de 5,32%, în creştere marginală faţă de luna martie (5,25%), pe fondul majorării preţurilor volatile alimentare şi a unor accize.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei determinate pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator calculat de INS conform metodologiei Eurostat şi destinat asigurării comparabilităţii la nivel european - s-a situat la 4,38%, în scădere de la 4,56% în decembrie 2012 şi 4,45% în martie 2013.

Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată (calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice) şi-a continuat trendul descendent coborând până la 2,66% în luna mai, comparativ cu 3,25% în luna decembrie a anului trecut, potrivit BNR.

În ceea ce priveşte creşterea economică, Banca Centrală susţine că dinamica anuală a PIB s-a îmbunătăţit în primul trimestru al anului 2013 (la 2,2% faţă de 1,1% în trimestrul IV 2012) datorită exporturilor nete, a căror redresare a antrenat un avans semnificativ al producţiei industriei prelucrătoare. Evoluţia favorabilă a balanţei comerciale s-a reflectat asupra contului curent, al cărui sold s-a menţinut pozitiv în primele patru luni ale anului.

Dinamica anuală a creditului în valută acordat sectorului privat a scăzut cu 4,1%, în timp ce creditarea în moneda naţională a stagnat, potrivit comunicatului.

Cursul de schimb a înregistrat fluctuaţii mai ample din cauza volatilităţii sporite a apetitului pentru risc al investitorilor şi a persistenţei incertitudinilor privind evoluţia activităţii economice la nivel european şi global.

"În acest context, conduita politicii monetare a vizat ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste, consolidarea transmisiei impulsului de politică monetară şi sporirea încrederii în evoluţia pozitivă a economiei, în condiţiile realizării acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale. Adecvarea manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat favorabil în trendul descendent al ratelor dobânzilor interbancare şi al randamentelor titlurilor de stat, acestea plasându-se în prezent în apropierea sau sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară", se afirmă în cadrul documentului.

Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă reluarea dezinflaţiei începând din luna iulie a acestui an. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare într-un ritm mai accelerat şi să reintre în lunile septembrie/octombrie în interiorul intervalului de variaţie de +/- 1 punct procentual din jurul ţintei de 2,5 la sută. De asemenea, inflaţia de bază CORE2 ajustată îşi va continua trendul descendent pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată.

Potrivit comunicatului BNR, aceste perspective permit relaxarea graduală a conduitei politicii monetare în condiţiile asigurării unei ancorări eficace a anticipaţiilor inflaţioniste şi acordării atenţiei necesare evoluţiilor mediului intern şi internaţional.

"Deciziile constituie un semnal pozitiv pentru sistemul bancar, mediul de afaceri şi populaţie, în sensul imprimării unui trend de ieftinire graduală a creditării în lei şi de stimulare a activităţii economice. O asemenea configurare a politicii monetare vizează, în continuare, îndeplinirea obiectivului privind asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile prezervării stabilităţii financiare şi ale atenuării impactului nefavorabil exercitat de factorii interni şi externi asupra redresării economiei româneşti", notează Banca Naţională.

Principalele riscuri asociate perspectivei pe termen scurt a inflaţiei sunt legate de volatilitatea fluxurilor de capital în condiţiile internaţionale actuale, precum şi de persistenţa rigidităţilor structurale cunoscute ale economiei naţionale, consideră oficialii BNR, care au adăugat instituţia urmează să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 5 august 2013, când urmează să fie analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.