BNR a ridicat la 3,2% prognoza de inflaţie pentru acest an

BNR a majorat la 3,2%, inflaţia estimată pentru acest an, cu 0,2 puncte procentuale faţă prognoza precedentă, în timp ce ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 3%, fiind mai mare cu 0,5 puncte procentuale decât estimarea iniţială.

Inflaţia din acest an este influenţată în mare măsură de efecte de bază, potrivit reprezentanţilor BNR. Mugur Isărescu a adăugat că inflaţia va oscila în acest an între valorile de 2%, ce urmează să fie atinsă în primul trimestru, şi 3,8%, prognozată pentru al treilea trimes-tru, dar urmează să se menţină în intervalul-ţintă pe parcursul întregii perioade de referinţă, amplitudinea oscilaţiei estompându-se pe măsură ce se atenuează impactul propagat al unor şocuri cu caracter tranzitoriu din perioade recente.

Incertitudini majore în privinţa liberalizării pieţelor gazelor naturale şi ale energiei electrice marchează scenariul privind evoluţia preţurilor administrate, a mai declarat domnia sa.

Scenariul privind evoluţia preţurilor alimentare volatile încorporea-ză ipoteza unui an agricol bun, precum şi un efect statistic de bază nefavorabil începând cu al treilea trimestru al anului curent, cauzat de producţia agricolă abundentă din anul anterior, potrivit guvernatorului BNR.

Printre cauzele care pot să determine inflaţia să se abată de la traiectoria proiectată, domnia sa a enumerat evoluţia economică din zona euro şi evoluţia crizei datoriilor suverane, care pot să influenţeze în mod negativ fluxurile de capital, tensiunile geopolitice din regiunea Orientului Mijlociu, care pot să afecteze evoluţia preţului petrolului, o posibilă volatilitate semnificativă a cursului de schimb al leului, pe seama aversiunii faţă de risc a investitorilor şi a posibilităţii reducerii intrărilor nete de capital în economia ţării noastre, incertitudini cu privire la implmentarea fermă şi consecventă a măsurilor de consolidare fiscală şi a reformelor structurale, în contextul anului electoral, precum şi condiţiile climaterice şi dinamica preţurilor alimentare şi a celor administrate. Materializarea oricăruia dintre aceste riscuri poate să reinflameze anticipaţiile inflaţioniste, producând efecte ne favorabile la nivelul preţurilor de consum, a precizat Mugur Isărescu.

• Ţinta atinsă în 2011

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie s-a situat în proximitatea punctului central al ţintei asumate de către Banca Centrală, de 3% cu o variaţie de un punct procentual, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Potrivit domniei sale, procesul dez-inflaţionist a continuat pe parcursul celui de-al patrulea semestru al anului trecut. Printre factorii pe care guvernatorul BNR i-a identificat ca având o influenţă pozitivă asupra dezinflaţiei se numără epuizarea efectului de runda întâi a majorării cotei taxei pe valoarea adăugată (TVA), impactul favorabil al anului agricol bun, cu influenţă puternică asupra preţurilor legumelor şi ale fructelor, detensionarea pieţelor internaţionale ale materiilor prime, ale celor agricole şi ale celor energetice, precum şi disiparea efectelor statistice nefavorabile asociate majorării preţurilor pe aceste pieţe în ultima parte a anului 2010.

De asemenea, creşterea economică sub potenţial, menţinerea prudentă a condiţiilor monetare şi înscrierea anticipaţiilor inflaţionis-te ale consumatorilor pe o traiectorie accentuat descendentă au contribuit la reducere a indicelui general al preţurilor de consum (IPC), potrivit lui Mugur Isărescu.

Dezinflaţia a fost frânată în trimestrul al patrulea al anului trecut de majorarea preţurilor administrate, în principal în urma eliminării subvenţiilor pentru energia termică, şi de către deprecierea nominală a leului faţă de principalele valute, a adăugat domnia sa. Leul a manifestat anul trecut o volatilitate faţă de moneda europeană mai redusă decât zlotul şi forintul, informează guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a precizat că cererea internă de consum s-a revigorat uşor în ultimul trimestru al anului trecut, însă prognozele privind cererea externă limitează perspectivele de creştere ale ţării noastre.

• Creşterea economisirii reduce consumul pe termen scurt

În ceea ce priveşte creşterea masei monetare, guvernatorul BNR a declarat că cea mai activă componentă a acesteia o reprezintă depozitele bancare. Domnia sa consideră că ridicarea gradului de economisire are atât efecte pozitive, deoarece populaţia pune bani deoparte, iar aceşti bani pot constitui baza unor investiţii viitoare, cât şi efecte negative, din cauză că limitează creşterea consumului în viitorul apropiat. Mugur Isărescu a declarat că recenta cursă a băncilor comerciale să atragă resurse din partea populaţiei oferind dobânzi ridicate reprezintă o decizie cel puţin discutabilă.

Creditul acordat sectorului neguvernamental este într-un proces de redresare treptată, excepţie făcând creditul pentru consum, informează guvernatorul BNR. Domnia sa a precizat că aşteptările ca acesta să revină la un nivel similar celui din perioada 2007-2008 sunt nerealiste, deoarece acest lucru nu se va întâmpla, iar orice comparaţie între nivelul creditării din prezent şi cel din acea perioadă, pe segmentul menţionat, trebuie să ţină cont că atunci populaţia s-a supraîndatorat.

Mugur Isărescu a declarat că exis-tă o întârziere de una-două luni între adoptarea unor decizii de politică monetară de către Banca Centrală şi momentul în care acestea încep să fie resimţite în piaţă.

În privinţa nivelului dobânzilor pe care băncile le practică la creditele nou acordate, domnia sa a precizat că diferenţa dintre acesta şi rata dobânzii de politică monetară a BNR nu este semnificativ mai ridicată comparativ cu alte ţări. Mugur Isărescu a îndemnat la prudenţă din partea analiştilor care în-deamnă la o reducere mai puternică a ratei dobânzii de politică monetară, deoarece o măsură abrup-tă ar stimula operaţiuni speculative.

• Reducerea rezervei minime obligatorii ar dezavantaja băncile cu exces de lichiditate

Guvernatorul BNR a declarat că instituţia nu reduce nivelul rezervei minime obligatorii deoarece nu doreşte să manifeste o atitudine dis-criminatorie faţă de băncile care au exces de lichiditate. Conform lui Mugur Isărescu, cele mai multe bănci din ţara noastră se află în această situaţie.

Expunerea interbancară limitată indică un nivel redus al încrederii pe piaţă, ceea ce face ca banii să nu circule între bănci, potrivit domniei sale.

Întrebat de ce BNR nu împrumută băncile pe termen mai lung, Mugur Isărescu a răspuns că Banca Centrală dispune de lichiditate pe care poate să o ofere de fiecare dată când este nevoie. Domnia sa a declarat că băncile care doresc împrumuturi pe perioade îndelungate, precum cele pe o perioadă pe trei ani oferite de către Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să se gândească ce pot oferi drept colateral pe un astfel de orizont de timp.

În privinţa informaţiilor oferite de către Banca Reglementărilor Internaţionale (BRI), potrivit cărora mai multe bănci europene şi-au redus expunerea pe ţara noastră, guvernatorul BNR consideră că cifrele BRI nu sunt elocvente, deoarece dacă o bancă acordă mai puţine credite, în registrele BRI această operaţiune apare drept o reducere a expunerii.