BNR: "Creditele acordate în CHF sectorului privat nu prezintă risc sistemic"

Creditele acordate în CHF sectorului privat nu prezintă risc sistemic, susţine BNR într-un raport asupra stabilităţii financiare, acestea având o pondere scăzută în PIB (1,3%, iunie 2015), precum şi o contribuţie, redusă şi în scădere în totalul creditului acordat sectorului privat (4,1%, în iunie 2015). Spre comparaţie ponderea creditelor în CHF în totalul creditului acordat sectorului privat era de 14,9% în cazul Poloniei, respectiv 6,2% în cazul Ungariei (martie 2015).

Comparativ cu sfârşitul anului 2014, analiştii BNR constată o scădere semnificativă a numărului de credite în CHF (aproximativ 19% în perioada decembrie 2014 - iunie 2015), această tendinţă intensificându-se în ultimele luni. Reducerea numărului de credite se datorează în primul rând materializării măsurilor de conversie a acestor credite în altă monedă, precum şi rambursării creditelor, scoaterii în afara bilanţului şi externalizării acestora.

Creditele în CHF sunt preponderent reprezentate de credite cu garanţie ipotecară (93% la iunie 2015, dintre care aproape 40% reprezintă credite imobiliare) şi sunt acordate de regulă pe termen lung. Scadenţa reziduală medie este de 12,6 ani (iunie 2015). Scadenţa reziduală medie a creditelor în CHF este semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a creditelor acordate în lei. Cu toate acestea, circa 45% din credite au scadenţa reziduală sub 10 ani, dar acestea cumulează 10% din totalul expunerilor.

Populaţia care a contractat credite în CHF nu este omogenă, prezentând asimetrii pronunţate, se mai arată în Raport. Riscurile asociate acestui tip de credit provin din aprecierea francului elveţian faţă de euro, din situaţia financiară a unor categorii de persoane îndatorate în CHF, precum şi din corecţiile înregistrate de colateralul ataşat creditului. Acest ultim factor este explicat de faptul că majoritatea creditelor în CHF a fost acordată în perioada de creştere accelerată a preţurilor imobilelor (2007-2008).

Gradul de îndatorare (DSTI) pentru debitorii cu credite în CHF este unul însemnat, aproximativ 70% în iunie 2015 (valoare mediană) şi în creştere (cu 11 puncte procentuale faţă de decembrie 2008). Structura după categoriile de venit relevă diferenţe substanţiale. Debitorii cu venituri nete lunare sub 900 lei sunt supraîndatoraţi ca urmare atât a evoluţiei negative a veniturilor, precum şi a aprecierii CHF. În plus, circa 60% din numărul debitorilor cu credite în CHF şi 43% din expunere au salarii lunare nete mai mici decât salariul mediu pe economie. Aceşti debitori deţin în general credite de dimensiuni mici. În plus, circa 30 % dintre debitori au credite cu valori superioare mediei de 47.000 CHF şi cumulează două treimi din stocul creditelor.

Creditele acordate în CHF au creat presiuni mai ridicate asupra debitorilor, ca urmare a şocului de apreciere a CHF de la începutul anului, potrivit raportului BNR asupra stabilităţii financiare.

Rata creditelor neperformante era de 15,8%, comparativ cu 9,7% în cazul creditului în valută acordat populaţiei în iunie 2015. Pe de altă parte, acest portofoliu a înregistrat cea mai puternică scădere a neperformanţei în raport cu valoarea din decembrie 2013 (de 2,2 puncte procentuale comparativ cu valoarea de 0,7 puncte procentuale înregistrată pentru creditele în euro) şi ca urmare a intensificării operaţiunilor de conversie şi/sau restructurare a creditelor în CHF.

Raportul BNR spune: "Există aspecte care ar putea diminua potenţialul de îndatorare a populaţiei. Pe de o parte, maturitatea îndelungată a creditelor existente pentru toate categoriile de vârstă a debitorilor limitează cererea de credite noi a acestora, maturitatea creditelor survenind peste vârsta de 60 de ani. Pe de altă parte, ponderea ridicată a cheltuielilor de consum în veniturile băneşti ale gospodăriilor (67% în anul 2014) şi dificultatea de conformare la criterii sănătoase de eligibilitate diminuează potenţialul de creditare în cazul populaţiei active care nu a accesat până în acest moment un credit".